Cuprins
- 1. Consideraţii generale
- 2. Organizarea şi funcţionarea partidelor politice
- 3. Sisteme de partide politice
- 4. Categorii de partide politice
- 5. Rolul partidelor politice
- 6. Asocierea partidelor politice
- 7. Finanţarea activităţii partidelor politice
- 8. Concluzii
Extras din referat
Consideraţii generale
Singura formă veritabilă de realizare a ideii de democraţie, în condiţiile în care s-a demonstrat că individul izolat nu are nici o influenţa semnificativă în formarea voinţei generale este aceea care se bazează pe partidele politice.
Partidele politice sunt necesare într-un stat democratic şi joaca un rol important în cadrul sistemului politic al acestuia. Existenţa partidelor politice este un fenomen planetar cu specificaţii ce ţin de nivelul culturii politice a fiecarei comunitaţi, în special determinată de memoria colectivă asupra evenimentelor politice trăite.
În ţara noastră, cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice, precum şi în care ele îşi desfăşoară activitatea, este stabilită de Constituţia României şi de Legea partidelor politice nr. 14 din 2003.
Dupa revoluţia din decembrie 1989 s-a propus abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicirea unui sistem pluralist de guvernământ, iar prin decretul-lege nr. 8 din 1989 , privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice în România, au fost reglementate modalitaţile de înregistrare şi funcţionare ale partidelor politice, subliniindu-se în art. I că în România constituirea de partide politice este libera şi nici o îngradire pe motiv de rasă, naţionalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice nu poate împiedica constituirea şi funcţionarea partidelor politice.
Deasemena s-a mai stabilit că partidele politice şi organizaţiile obşteşti trebuie să se întemeieze pe respectul suveranităţii, independenţei şi integrităţii naţionale, al democraţiei, în vederea asigurării libertăţilor şi drepturilor cetăţenilor şi afirmării demnităţii naţiunii. Ulterior decretul a fost înlocuit prin Legea partidelor politice nr. 27 din 1996.
În anul 2003, în ideea ca partidele politice să devină adevarate instituţii ale statului de drept, în care pluralismul politic reprezintă o valoare supremă, şi nu apariţii efemere în preajma alegerilor, a fost adoptată Legea partidelor politice nr. 14/2003 .
Conform art. I din lege, partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie, precizându-se că partidele politice sunt persoane juridice de drept public.
Partidele politice prin activitatea lor promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri.
De asemenea ,legea precizează ca pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.
Organizarea şi funcţionarea partidelor politice
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-teritorial, iar în cadrul organizaţiilor teritoriale, acestea îşi pot organiza structuri care să se ocupe de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.
Membrii partidelor politice pot fi cetăţeni care, potrivit Constituţiei, au drept de vot. O importantă modificare adusă legii prin O.U.G. nr 20/2008 , stabileşte că “Cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenia română şi au domiciliul în România au dreptul de a se asocia în partide politice sau de a se înscrie în partide politice în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români”.
Persoanele carora le este interzis prin lege asocierea politică nu pot face parte din partidele politice. Deasemenea un cetăţean român nu poate face parte din două sau mai multe partide politice în acelaşi timp. Orice persoană, la înscrierea într-un partid politic, este obligată să declare în scris pe propria răspundere,dacă face sau nu parte dintr-un partid politic, înscrierea într-un alt partid constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior. Nici o persoană nu poate fi obligată să facă sau nu parte dintr-un partid politic, deasemenea dobandirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic nu creează privilegii sau restrangerii în exercitarea drepturilor cetăţeneşti.
Toate patidele politice trebuie să aibă un statut propriu şi un program politic propriu, iar numărul minim de membrii fondatorii trebuie sa fie potrivit legii de 25.000, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti.
Soluţionarea cererilor de înregistrare a partidelor politice este de competenţă Tribunalului Bucureşti. Decizia acestuia, conform art. 21 din lege, poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicarea la Curtea de Apel Bucureşti, Curtea fiind obligată să examineze contestaţia în şedinţă publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia. Decizia Curţii de Apel este definitivă şi irevocabilă.
Partidul politic dobandeşte personalitate juridică de la data cand hotararea instanţei privind admiterea cererii de înregistrare a partidului a rămas definitivă şi irevocabilă. La aceeaşi dată, partidul se înscrie în Registrul partidelor politice. Înregistrarea şi radierea partidelor politice se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Partidele Politice.doc