Extras din referat
Aspecte introductive
Modificarea rapidă a orientărilor valorice ale populaţiei începand cu anii '90 ai
secolului trecut a zdruncinat echilibrul existent in societate. Tranziţia spre
economia de piaţă este însoţită şi pînă la momentul de faţă de un şir de factori şi
fenomene de ordin negativ. In contextul politicii sociale promovate de Romania şi
Republica Moldova, democraţia se realizează, în primul rînd, prin asigurarea
intereselor persoanei, astfel încat aceştia din urmă să poată opta pentru diferite
opţiuni ale comportamentului său. Acest comportament, la rîndul său, trebuie să se
bazeze pe libera alegere asupra conduitei neimpuse şi neconstrînse de nimeni.
Sporirea cotei şomajului, diminuarea nivelului de trai, pauperizarea populaţiei,
micşorarea ajutorului social acordat cetăţenilor, criza economică mondială,
instabilitatea politică şi vacuumul spiritual au generat creşterea numărului
persoanelor care incearcă tot mai frecvent să-şi satisfacă necesităţile vitale prin
orice metode, inclusiv ilegale.
Criminalitatea, evaluată in diverse forme, a atins practic toate structurile
societăţii, destabilizînd şi pervertind intregul sistem de valori, fapt care s-a
reflectat afectiv asupra vieţii sociale şi chiar asupra siguranţei interne a statului. La
rîndul său, toate fenomenele menţionate s-au dovedit a fi nu doar consecinţa
dezechilibrului intr-un plan material al conduitei infracţionale, ci şi sub aspect
moral. Privită din această perspectivă, dimensiunea subiectivă a persoanei
infractorului ocupă un loc aparte in ceea ce vizează elucidarea şi cercetarea
subiectelor in legătură directă şi nemijlocită cu activitatea de luptă contra
criminalităţii. In acest context, este deosebit de importantă relevarea motivelor ce
au stat la baza infracţiunii, adică a acelor porniri interioare ce au determinat
persoana infractorului la comiterea actului infracţional.
Rolul mobilului în comportamentul criminal
I. Evoluţia istorică a conceptului şi reglementărilor privind motivul
infracţiunii, prin patru subcompartimente, supune unui studiu
ştiinţifico-analitic aspectele istorice vizand conceptul şi reglementarea motivului – ca subelement al conţinutului infracţiunii.
1.1 Motivul - element subiectiv al infracţiunii in antichitate,
elucidează evoluţia istorică a configuraţiei elementelor subiective din cele mai
vechi timpuri. După unii autori, în legiuirile egiptene, cum ar fi acelea ale lui
Menes (3100 i. Cr.), Ramses II (1304-1237 i. Cr.) sau ale lui Sasychis şi Bocoris
(sec. VIII i. Cr.) se fac primele menţionări despre elementele subiective ale
infracţiunii, inclusiv despre motivul şi scopul infracţiunii. In acea perioadă, cele
mai grave atentate erau considerate infracţiunile contra statului şi a ordinii sociale.
Anume în legiuirile Mesopotamiei, potrivit cu studiul realizat, apar deja chiar
primele cerinţe subiective pentru unele fapte social-periculoase. Bunăoară, păcatul
prin care se încălca voinţa Domnului, se considera a fi comis fie cu intenţie
premeditată, fie cu intenţie nepremeditată. Deşi in concepţia babilonienilor
înţelesul de păcat era posibil şi fără vinovăţie, aşa incat păcătosul putea nici „să nu
ştie” că a săvarşit un păcat (de exemplu, încălcarea „curăţeniei” în timpul
ritualului), acest fapt se aprecia drept unul mai mult formal, deoarece se putea
considera reparat prin simpla căinţă din partea făptuitorului.
Unele momente istorice legate de vinovăţia penală, dar şi de alte elemente
subiective ale infracţiunii, precum ar fi cele legate de scop şi motiv, le putem găsi
şi în Mesopotamia, în Legile lui Hamurabbi (1792-1749 i. Cr.), unde regele
babilonian rămîne singurul şi adevăratul legiuitor. Astfel, deşi conform Codului lui
Hammurabi se prevedea tragerea la răspundere a unei persoane pentru simpla
comitere a faptei ilicite, în materialitatea ei, totuşi, existau şi unele dispoziţii, în
care se făcea deja deosebirea dintre actele neintenţionate şi cazul fortuit.
În India, în Legile lui Manu se constată existenţa unor idei avansate asupra
inţelesului vinovăţiei penale, dar şi a celorlalte elemente subiective ale infracţiunii,
precum ar fi motivul acesteia.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul Mobilului in Comportamentul Criminal.docx