Cuprins
- 1. Introducere .. 3-4
- 2. Scopul și sarciniie statului . 4-6
- 3. Funcțiile statului .. . 6-8
- 4. Rolul statului .. 9
- 5. Concluzia . 10
- 6. Bibliografia .. 11
Extras din referat
1. Introducere
Obiectivele lucrului individual:
a) la nivel de cunoaștere și înțelegere trebuie sa:
- definim conceptul de stat;
- descriem atributele statului;
- subliniem scopul și sarcinile statului;
- explicăm funcțiile statului.
b) la nivel de aplicare trebuie să:
- relatăm despre rolul organelor statului, prin prisma funcționalității acestora;
- propunem modalități concrete de realizare de către stat a funcțiilor sale;
- demonstrăm aplicabilitatea funcțiilor statului în contextul realității sociale a Republicii Moldova.
c) la nivel de integrare trebuie să:
- judecăm asupra scopului și sarcinilor unui stat democratic în coraport cu cele ale unui stat autocratic;
Cuvântul „stat” provine de la latinescul „status” - ceva ce vizează un fenomen stabil, constant, permanent.
În Evul Mediu pentru stat se folsea îndeosebi termenul de regat, țară, principat, republică, noțiuni care exprimau ideea de întindere a teritoriului statal și ideea de putere a regelui, principeul sau după caz, a corpului pilotic local de a comanda și de a cere să li se dea ascultare.
În sensul său modern, noțiunea stat apare mult mai tîrziu, începînd cu secolul XVI-lea. Cert este ca folosirea acestui cuvînt în sensul său modern este legată de numele lui Niccolo Machiavelli, care in lucrarea sa Principele (1532) menționează ca toate statele, toate stăpînirile care au avut și au putere asupra amenilor au fost și sînt fie republici, fie principate.
Noțiunea de stat este folosită în mai multe sensuri:
În sensul cel mai larg al cuvîntului, statul este rganizatorul principal al activității unei comunități umane care stabilește reguli generale și obligatorii de conduită, garantează aplicarea sau executarea acestor reguli și, in caz de necesitate, rezolvă litigiile care apar în societate
În sensul restrictiv și concret, statul este ansamblul autorităților publice care asigură guvernarea.
Deseori, în viața de toate zilele, cuvîntul “stat” este utilizat și într-un sens mult mai restrîns, avîndu-se în vedere nu întregul ansamblul de organe de guvernare, ci un organ concret, cum ar fi, de exemplu, Parlamentul, Guvernul, Curtea Supremă de Justiție etc.
De aici noțiunea de stat are două semnificații:
-societate, formă de convențuire a comunităților umane;
-putere, organizare ce dispune de un aparat coercitiv.
Profesorul B.Negru evidențiază în lucrarea sa „Teoria generală a dreptului și statului” posibilitatea definirii fenomenului stat din mai multe aspecte:
a) sociologic - statul constituie o grupare de indivizi bine organizată, care ocupă un anumit teritoriu geografic recunoscut politic și asupra căruia o autoritate publică exercită prerogativele de putere, înzestrată concomitent și cu vocație de organizare a vieții colective; b) politic - statul apare ca o colectivitate umană istoric constituită și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și în restul populației; c) juridic - statul reprezintă ordinea juridică internă constituită din ansamblul de norme privind raporturile sociale (politice, economice, militare, culturale etc.) aplicate în interiorul statului. Statul poate fi privit ca o persoană juridică fiind titular de drepturi și obligații, având astfel elementele necesare unui subiect de drept.
După profesorul Ion Deleanu , statul semnifică dimensiunea specifică și esențială a societății politice, societate care a rezultat din fixarea unui teritoriu determinat al unei colectivități umane relativ omogene întruchipînd Națiunea, și care este guvernată de o putere instituționalizată, avind capacitatea și mijloacele de a exprima și de a realiza voința unei părțindin colectivitatenca voință generală.
Genoveva Vrabie definește statul ca fiind un sistem organizațional, care realizează în mod suveran conducerea unei societăți ( a unui popor stabilizat pe un anumit teritoriu), deținînd în acest scop atît monopolul creării, precum și monopolul aplicării dreptului.
Conceptul statului este caracterizat din mai multe aspecte. Astfel, evidențiem un ansamblu de definiții ce caracterizează acest fenomen:
Statul- un aparat represiv, o mașină de represiune în mîna claselor dominate, care le permite acestora să-și asigure dominația asupra claselor dominate pentru a le supune exploatării. (Karl Marx, Friedrich Engels)
Statul - concentrarea tuturor intereselor mintale și morale ale cetățenilor. (Aristotel)
Statul - uniune de oameni. (Cicero)
Statul - uniune socială ce prezintă o dominare independentă asupra oamenilor liberi în hotarele unui anumit teritoriu. (Korkunov, Șerșenevici, Trubețkoi)
Statul - o organizație de administrare apărută de la sine, destinată pentru protejarea unei anumite ordini. (Gumplowicz)
Statul - uniune de indivizi ce urmăresc un anumit scop, împuternicită cu calități de subiect de drept și fiind purtător de drepturi. (Iellinek)
Cuvintele cheie ale lucrului individual sunt : stat, funcție, scopul, principii, sarcini, populație
Bibliografie
1. Alexandr Cuznețov, Vlad Vlaicu, Olga Tretiacov, Marcel Lungu, Alexandr Calenic. Dreptul Afacerilor, editura Chișinău 2020, p.20-29
2. Niccolo Machiavelli. Principele. București: editura Minevra, 1990, p.4
3. Ion Deleanu. Drept constițional și instituții politice, vol II- Iași, 1993, p.8
4. Genoveva Vrabie. Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului-Iași, 1993, p. 184
5. Gh. Avornic. Teoria generală a dreptului- Chișinău: Cartier, 2004, p.64
6. Resurse internet http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/1802/Negru%20A..pdf?sequence=1&isAllowed=y
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sarcinile, scopul si functiile statului.docx