Elemente de Managementul Mediului

CAPITOLUL AL III-LEA

EXTINDEREA CARACTERULUI INTERDISCIPLINAR

AL DREPTULUI DE MEDIU PRIN CONVERGENTE

JURIDICO-INGINERESTI

Interdisciplinaritatea, sau demersul interdisciplinar este ca definitie de dictionar, un proces de cooperare, unificare si codificare unitara a disciplinelor stiintifice contemporane, în care fiecare disciplina îsi pastreaza autonomia axiologica, specializarea si interdependenta relativa si, în acelasi timp, se integreaza sistemului global de cunostinte.

3.1. UNELE NOTIUNI INTRODUCTIVE REFERITOARE

LA INTERDISCIPLINARITATE

- Conform unei exprimari originale arcul cunoasterii are patru sageti: disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea si transciplinaritatea;

- Pluridisciplinaritatea se refera la studierea unui obiect dintr-una si aceeasi disciplina prin intermediul mai multor discipline deodata. Cercetarea pluridisciplinara aduce un plus disciplinei în cauza, dar acest „plus” se afla în slujba exclusiva a disciplinei respective. Cu alte cuvinte, demersul pluridisciplinar se revarsa peste limitele disciplinelor, dar finalitatea sa ramâne înscrisa în cadrul cercetarii disciplinare;

- Interdisciplinaritatea are o alta ambitie, diferita de aceea a pluridisciplinaritatii. Ea se refera la transferul metodelor dintr-o disciplina într-alta. Se pot distinge trei grade de interdisciplinaritate:

-un grad aplicativ; de pilda, metodele fizicii nucleare transferate în medicina duc la aparitia unor noi tratamente contra cancerului;

-un grad epistemologic; de exemplu, transferul metodelor logicii formale în domeniul dreptului genereaza analize interesante în epistemologia dreptului;

-un grad generator de noi discipline; de exemplu, transferul metodelor matematicii în domeniul fizicii a generat fizica matematica, al metodelor din fizica particulelor în atmosfera a dat nastere cosmologiei cuantice, al matematicii în studierea fenomenelor meteorologice a generat teoria haosului, al informaticii în arta, a dus la arta informatica.

Ca si pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea debordeaza limitele disciplinei, însa finalitatea sa ramâne de asemenea înscrisa în cercetarea interdisciplinara. Prin al treilea grad al sau, interdisciplinaritatea contribuie chiar la big-bang-ul disciplinar.

- Transdisciplinaritatea priveste (asa cum indica prefixul „trans”) ceea ce se afla în acelasi timp si între discipline, si în interiorul diverselor discipline, si dincolo de orice disciplina. Finalitatea ei este întelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoasterii.

- Structura discontinua a nivelurilor de realitate determina structura discontinua a spatiului transdisciplinar care, la rândul sau, explica motivatia pentru care cercetarea transdisciplinara este radical distincta de cercetarea disciplinara, fiindu-i totodata complementara. Cercetarea disciplinara se refera cel mult la unul si acelasi nivel de realitate; în schimb, transdisciplinaritatea se preocupa de dinamica provocata de actiunea simultana a mai multor niveluri de realitate. Descoperirea acestei dinamici trece în mod necesar prin cunoasterea disciplinara. Transdisciplinaritatea, fara a fi o noua disciplina ori o noua superdisciplina, se hraneste din cercetarea disciplinara care, la rândul sau, este limpezita într-o maniera noua si fertila de cunoasterea transdisciplinara. În acest sens, cercetarile disciplinare nu sunt antagoniste, ci complementare.

- Interdisciplinaritatea este, de multe ori, legata de complexitate si haos. Nevoia de a deschide, a explica si a prevedea fenomene complexe si haotice dintre cele mai diverse este una din „sursele” interdisciplinaritatii, în sensul în care determina „asamblarea” unor grupari de specialisti din ramuri distincte de activitate.

- Se constata ca uneori, interese sociale majore si presante impun cu necesitate intrarea în dialog critic a unor specialisti din domenii foarte eterogene de activitate, ajungând-se în final la cooperari inedite de noi insule problematice. Ceea ce se realizeaza în aceste cazuri este un act de gândire colectiva asupra unei problematici comune, din perspectiva unor fundaluri diferite.

- Interdisciplinaritatea, mai poate fi definita ca un concept intermediar între pluri si trans-disciplinaritate, ca o sinteza în sânul careia doua sau mai multe categorii de concepte coevolueaza, conducând la un nou nivel de inteligibilitate si de complexitate.