Analiza factorilor care au influențat evoluția șomajului în perioada 1991-2005 în România

Introducere

În acest proiect am încercat să identific şi să analizez factorii care au avut o influenţă semnificativă asupra numărului de şomeri în România în perioada analizată 1991-2005.

Dacă realizăm o analiză asupra datelor din intervalul dat, observăm că rata şomajului a avut o evoluţie oscilantă: a crescut continuu, în perioada 1991-1994, urmând scăderi, iarăşi creşteri (din 1997 până în 1999), pentru ca apoi să scadă continuu, ajungând până la 5,9% în anul 2005. Şomajul maxim a fost atins în 1994, când aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de muncã. În următorul tabel apare notiunea de populaţie ocupată eficient, aceasta a fost determinată ca produs între populaţia efectiv ocupată la sfârşitul anului 1989 şi indicele anual unitar al PIB faţă de 1989. Populaţia ocupată la sfârşitul anului1989 era de 10.946 mii persoane.

Formularea modelului econometric, regresia simplă:

a) Modelul econometric folosit în acest proiect este:

Şt = a0 + a1 • NFt + εt

unde:

Şt – număr şomeri înregistraţi la sfârşitul anului t în România;

NFt – număr falimente în decursul anului t în România;

a0 şi a1 – parametri modelului;

εt – eroarea de specificare;

b) Datele folosite pentru estimarea parametrilor sunt:

Anul Număr şomeri înregistraţi la sfârşitul anului (mii pers) Număr falimente în decursul anului Populaţia ocupat ă eficient(mii pers) Evoluţia puterii de cumpărare a ajutorului de şomaj rap. la anul 1991 (%) Indicele PIB faţă de anul 1989 (%)

1991 337,4 9794 8998 100 82.2

1992 929,0 13674 8210 68 75

1993 1164,7 12905 8330 51.3 76.1

1994 1323,9 14530 8658 68.7 79.1

1995 998,4 11680 9271 67.6 84.7

1996 652,0 10207 9643 61.8 88.1

1997 816,3 11607 9063 63.5 82.8

1998 1025,0 13562 8571 64.5 78.3

1999 1130,3 13963 8297 66.4 75.8

2000 1007,1 14356 8472 69.3 77.4

2001 826,9 11982 8373 63.7 82.9

2002 760,6 11683 8367 62.5 84.1

2003 658,9 11057 8421 59.5 86.8

2004 557,9 9948 8397 55.3 87.6

2005 523,0 10431 8279 54.7 88.2

Sursa: Anuarul Statistic al României 1992-2004; Buletinul de

statisticã 1997-2006, Anchetele asupra forţei de muncã în gospodãrii

(AMIGO) 1994-2005

c) Rezultatele estimării parametilor sunt:

Şt = -944.3 + 0.148 • NFt + ε

(-3,88) (7,42)

R2=0.809

n=15

(•) – raţia student

Cu ajutorul testului Student putem afirma faptul că mărimea reală a parametrului a1, cu o probabilitate de 95%, este semnificativ diferită de 0, numărul falimentelor influenţează semnificativ numărul şomerilor. Aplicând testul Fisher, se poate constata că numărul falimentelor are o influenţă semnificativă asupra numărului de şomeri. Modelul este global semnificativ, cu o probabilitate de 95%.

Formularea modelului econometric, regresia multiplă:

a) Modelul econometric folosit în acest proiect este:

Şt = a0 + a1 • NFt +a2• PEt +a3•ASt + a4 •PIBt+ εt

unde:

Şt – număr şomeri înregistraţi la sfârşitul anului t în România;

NFt – număr falimente în decursul anului t în România;

PEt – populaţia ocupată eficient în anul t în România;

ASt – puterea de cumpărare a ajutorului de şomaj în anul t în România;

PIBt – produsul intern brut în anul t în România;

a0, a1,a2, a3 şi a4 – parametri modelului;

εt – eroarea de specificare.