Efectele Integrării Europene asupra Pieței Muncii din România

1. Introducere

Acest studiu îsi propune sã identifice si sã analizeze consecintele integrãrii României în Uniunea Europeanã asupra pietei muncii din tara noastrã. Este cunoscut faptul cã România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, dar ce este mai putin cunoscut este faptul cã integrarea europeanã are consecinte asupra evolutiei pietei muncii din România, atât pozitive, cât si negative. Din acest punct de vedere, economia României va trece printr-o perioadã dificilã de adaptare la noile conditii de pe piata muncii.

Factorul de productie muncã – conditie generalã a oricãrei activitãti – se asigurã, ca si ceilalti factori de productie, prin intermediul pietei. Piata muncii se întemeiazã, de asemenea, pe întâlnirea si confruntarea cererii cu oferta. Ea functioneazã în fiecare tarã, pe diferite grupuri de tãri si la scarã mondialã.

Uniunea Europeana este o comunitate de state europene independente – astazi reunite în jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, în urma procesului de cooperare si integrare început în 1951, odata cu semnarea Tratatului de la Paris. Principalele obiective de atins ale Uniunii Europene sunt: sa promoveze progresul economic si social; sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internatioala; sa introduca cetatenia europeana; sa extinda zona libertatii, securitatii si justitiei; sa pastreze si sa întareasca legislatia Uniunii Europene existente.

În perspectiva aderarii la structurile europene, obiectivele majore ale tãrii noastre sunt: consolidarea sistemului democratic si al institutiilor democratice; crearea unui climat economic si social care sa confere maximum de beneficii; întarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale UE; consolidarea statutului României pe scena europeana si internationala în termeni de maxima securitate; eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata. În România, exista cinci directii de actiune prin care se pot îmbunatati conditiile de pe piata muncii: (a) îmbunatatirea cadrului legislativ; (b) aducerea la nivel european a mecanismelor prin care se stabilesc standardele de munca; (c) asigurarea unei mai mari mobilitati a fortei de munca; (d) asigurarea accesului de lucratori straini (mai ales din afara UE) pe piata interna si (e) crearea de locuri de munca de o mai buna calitate.

2. Cuprins

România a fost interesata sa se integreze în structurile comunitare europene tinând cont de coerenta UE în plan politic, economic si social, fapt de natura sa confere stabilitate. Aspiratia tarii noastre de a adera la UE este expresia identitatii de valori si idealuri a oricarei tari democrate care apartine, prin cultura si civilizatie, de spatiul unic european. Printre principalele avantaje ale aderarii României la UE, putem aminti: beneficiul apartenentei la o mai mare familie de natiuni si securitatea pe care aceasta apartenenta o confera; avantajul participarii la cea mai mare piata unica din lume; oportunitatile legate de cresterea economica; crearea de noi locuri de munca; accesul la fondurile structurale destinate regiunilor mai putin prospere ale UE. Avantajele aderarii pentru cetateni sunt si ele semnificative: îmbunatatirea continua a calitatii vietii; standarde înalte privind protectia mediului; protectie sociala si siguranta la locul de munca; dreptul de a calatori si de a se stabili în orice stat membru; protectie consulara si diplomatica din partea altui stat membru.

Argumentul principal în literatura despre europenizare este cã tãrile membre si candidate sunt influentate si transformate de politicile si deciziile luate la nivelul Uniunii Europene. Autorii din acest domeniu au analizat efectele europenizãrii (rezultatele impactului Uniunii Europene) si gradul de adaptare a politicilor si structurilor nationale ca rãspuns la europenizare. Astfel, au fost identificate diferite grade de europenizare, în functie de domeniile si institutiile studiate: (1) regres sau europenizare negativã (tãrile reactioneazã în mod contrar la exigentele formulate de Uniunea Europeanã) ; (2) inertie (lipsa de adaptare la regulile europene); (3) acomodare (adaptare fãrã modificãri majore ale structurilor nationale si ale logicii comportamentului politic) si (4) transformare (schimbare fundamentalã a sistemului national si înlocuirea structurilor si politicilor nationale cu cele europene).

Integrarea înseamna pentru România, printre altele un important aflux de capital, iar pentru actualii membri ai Uniunii, deschiderea de noi piete. Multe dintre marile companii europene si-au deschis deja filiale în România, sporind competitia pe majoritatea segmentelor de piata. În alte sectoare, este înca destul loc pentru intrarea unor noi jucatori, români sau straini. De aceea, lansarea României în cursa pentru integrarea europeanã impune în mod concret reevaluarea performantelor reale în diferite domenii si, nu în ultimul rând, în ceea ce priveste piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cererea si oferta de muncã.

Cererea de muncã reprezintã nevoia de muncã salariatã care se formeazã la un moment dat într-o economie de piatã. Ea se exprimã prin intermediul numãrului de locuri de muncã. Oferta de muncã este formatã din munca pe care o pot depune membrii societãtii în conditii salariale. Oferta de muncã se exprimã prin numãrul celor apti de muncã sau populatia aptã disponibilã din care se scade numãrul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sã se angajeze în nici o activitate, întrucât, au resurse pentru existentã sau au alte preocupãri.