Etică Profesională în Sistemul Bancar

Introducere

Din punct de vedere etimologic, "etica" provine de la cuvintele greceşti: ETHOS (Homer) = primordial, patrie, locuinţă, loc de întâlnire, locul natal, obiceiuri, caracter;

ETHIKE (Aristotel) = ştiinţa cunoaşterii.

Dacă facem o cercetare în istoria eticii ca filozofie, putem constata că toţi autorii sunt de acord că obiectul eticii îl constituie căutarea unui răspuns la întrebarea „Ce este binele”? Răspunsurile la asemenea întrebări oferă prilejul de a constata caracterul complex pe care îl oferă realitatea relaţiilor interumane şi inter-cauzalitatea care domină sfera comportamentului uman.

Etica este o trasătură umană universală chiar dacă codul de etică nu este acelaşi pentru toţi, el prezentând particularităţi pentru fiecare societate, organizaţie sau pentru fiecare individ în parte. A vorbi despre etică în domeniul politicii, economie, la nivel de organizaţie, este actual. Cu toate acestea se manifestă o lipsă evidentă a eticii în aceste domenii. Cu toate că economia este cea mai predispusă la încălcări ale eticii, mai putem spera în existenţa unor şanse reale de însănătoşire morală a vieţii economice, bazându-ne pe exemplele unor mari companii, care promovează prin acţiunile lor principii eticii.

Etica este fundaţia pe care sunt clădite toate relaţiile noastre . Ea înseamna un

ansamblu de relaţii faţă de patroni, faţă de angajaţi, de colegi, de clienţi, de subordonaţi,de

furnizori, faţă de comunitatea în care ne aflăm şi unii faţă de alţii. Etica nu se referă la

legăturile pe care le avem cu alte persoane, toţi avem legături unii faţă de alţii, ci la

calitatea acestor legături.

Au existat de-a lungul timpului curante de opinie, unele dintre ele manifestându-se şi acum,conform cărora etica nu poate fi alăturată afacerilor. Profitul este considerat ca fiind princiaplul scop al unei faceri. Însă, acesta nu înseamnă că trebuie să rămână şi singurul, excluzând fără echivoc altele. Măsurile de natură etică, cu care toate companiile se confruntă, sunt considerate că diminuează profitul. Însă, există multe exemple de astfel de companii, care nu şi-au sacrificat profitul în nici un fel datorită atenţiei deosebite pe care au acordat-o eticii în afaceri. Iar dacă avantajele aplicării eticii îndomeniul afacerilor nu pot fi observate într-un timp scurt, atunci cu siguranţă ele îşi vor face simţită prezenţa în vitor.

1. Noțiuni generale privind etica bancară

“Băncile au obligaţii etice atât faţă de clienţii lor, cât şi faţă de întreaga societate” Băncile ocupă o poziţie privilegiată prin particularităţile pe care le prezintă, şi implică existenţa unor norme şi reglementări legale, bine stabilite , care au rolul să monitorizeze şi să controleze activitatea bancară, dar şi să asigure un cadru optim pentru desfăşurarea acesteia.

În majoritatea ţărilor, reglementările bancare cuprind norme externe, impuse de către autorităţi din afara băncii, dar si reglementări proprii sau interne. Respectarea legilor financiar-bancare acceptate în Republica Moldova, este supravegheată de către Banca Naţională a Moldovei (BNM), care deasemenea stabileşte şi publică reglementările şi normele cu privire la operaţiunile şi activităţile bancare. Fiecare bancă îşi elaborează şi propiul său cod de etică, în conformitate cu reglementările şi normele elaborate de BNM.

Conducătorii unei societăţi bancare răspund pentru activitatea lor profesională în faţa dunării generale a acţionarilor şi a Băncii Naţionale a Moldovei. Ei trebuie să fie persoane cu o bună reputaţie, care să nu fi suferit sau să nu fi cauzat prin activitatea lor falimente bancare. Banca Naţională a Moldovei poate să stabilească şi alte reguli şi norme etice şi profesionale pentru calitatea şi activitatea unui conducător de societate bancară, precum şi pentru activitatea personalului bancar.

Pe măsura dezvoltării sistemului bancar dintr-o anumită ţară, atât băncile cât şi asociaţiile profesionale elaborează reglementări şi norme specifice de conduită. Necesitatea acestor reglementări a fost influenţată de mutaţiile financiar-bancare pe plan internaţional, de creşterea concurenţei şi apariţia clienţilor tot mai avizaţi şi exigenţi. Este cazul şi Republicii Moldova, unde din ce în ce mai multe bănci au elaborate reglementări şi norme referitoare la conduita profesională şi operaţiunile bancare propriu-zise. De elaborarea acestor reglementări privind “promovarea unor bune practice bancare” ( sub formă de legi, regulamente, norme, circulare) s-au ocupat băncile centrale în colaborare cu alte autorităţi statale. Recent se poate observa, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, o tendinţă de a reuni toate aceste reglementări sub forma unor coduri de conduită şi practică bancară.

Obiectivele acestor coduri , reprezintă de fapt o serie de restricţii cu privire la:

-operaţiunile premise a fi realizate de instituţiile bancare;

-nivelul fondurilor proprii, al capitalului social, rezervelor si provizioanelor;

-expunerea maximă privind acordarea creditelor către un singur debitor;

-procedura şi cerinţele referitoare la autorizarea băncilor noi;

-aspecte privind schimburile valutare;

-participarea instituţiilor bancare la capitalul unor firme sau întreprinderi;

-conflictele de interes şi secretul profesional;

-aspcte privind transferurile de fonduri;

-nivelul creditelor interbancare;