Evaziunea fiscală internațională

1. Aspecte teoretice privind evaziunea fiscala.

Dictionarul Oxford defineste evaziunea fiscala ca fiind minimizarea obligatiilor fiscale in mod legal si prin mijloace de dezvaluire deplina fata de autoritatile fiscale; aranjamentul afacerilor financiare in scopul reducerii obligatiilor , in cadrul legii.

Legea da însa urmatoarea definitie : ,, Evaziunea fiscala este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor , taxelor , contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale , bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele fizice si persoanele juridice române sau straine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.

„Evaziunea fiscala a aparut o data cu statul si va disparea o data cu statul”

Vasile Bârlea

Geneza evaziunii fiscale este indisolubil legata de stat si aparitia lui. De-a lungul istoriei, formele de manifestare au evoluat odata cu dezvoltarea economico-sociala. Sustragerea de la plata obligatiilor au fost o preocupare istorica a celor care trebuiau sa le plateasca.

Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca si, sau mai ales, povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, în toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor în a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. ,, Evaziunea fiscala a fost întotdeauna în special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii în averea lor, îi atinge în cel mai sensibil interes; interesul banesc”. Evaziunea fiscala este o rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte si rau asimilate, a metodelor si modalitatilor defectuoase de aplicare, precum si neprevderii si nerespectarii legiuitorului a carui fiscalitate excesiva este tot asa de vinovata ca si cei pe care îi provoaca prin aceasta la evaziune.

În conditiile economiei de piata, organele fiscale se confrunta cu un fenomen evazionist ce ia proportii de masa, din cauza tendintei de a fi sustrase de sub incidenta legii venituri c¬ât mai substantiale. Proliferarea faptelor ilegale, îndeosebi a celor din domeniul economico-financiar, este o consecinta a unor imperfectiuni a le legislatiei sau a lipsei unor reglementari.

Mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligatiile fiscale se prezinta sub infinite forme, dar ele se pot împarti în doua categorii:

- procedee ilicite;

- simple neadevaruri sau chiar exploatarea insuficientelor legislative.

prin intentie.

Grafic evaziunea fiscala poate fi structurata dupa cum urmeaza:

2. Definirea evaziunii fiscale internationale.

Economia subterana sau "economia neagra" ( black economy ) ca forma de manifestare a evaziunii fiscale ( munca la negru, vânzarea ilegala de droguri, prostitutie, jocuri de noroc, etc. ) e estimata a fi 8% din P.N.B în Marea Britanie, 13% în Suedia, 12% în Belgia, 11, 5% în Italia, 9% în Franta, Olanda, Canada si Germania, 8,5% în SUA si 5% în Japonia. Semnificatia problemei e mai mare în tarile mai putin dezvoltate unde guvernele pot întâmpina mari dificultati în supravegherea tranzactiilor care au loc în economie. N. Kaldar estima frauda fiscala în tarile lumii a treia, între 4/5 si 9/10 din încasarile fiscale prevazute.

Un exemplu deja celebru de evaziune fiscala internationala este cel al lui Al Capone. Un personaj implicat în toate ilegalitatile posibile de la începutul secolului 20 în Statele Unite ale Americii. Capone a fost implicat în ilegalitati mult mai grave decât evaziunea fiscala, el fiind anchetat de FBI pentru crime si viol, dar întrucât pentru aceste capete de acuzare nu aveau dovezi si nu puteau sa îl condamne la închisoare, FBI l-a acuzat de evaziune fiscala. Din acest motiv, Capone a fost închis. Dovezile au fost greu de gasit pentru a fi acuzat de evaziune fiscala, întrucât Capone nu facea singur toate afacerile si nu îsi folosea numele sau când încheia un contract. El nu avea nici o proprietate pe numele sau.

Un alt caz de evaziune fiscala internationala mediatizat din zilele noastre, este cel al rusului Mihail Kodorkovski, cel mai bogat om din Rusia si totodata presedintele celui mai important producator de petrol din Rusia si din Europa, compania Iukos. Ancheta asupra acestei companii si a presedintelui sau, a început datorita anchetarii rusului Platon Lebedev. Acesta era unul dintre principalii actionari de la Iukos si totodata directorul Grupului Menatep care controla 61% din companie. Lebedev a fost arestat de autoritati, fiind banuit ca ar fi delapidat statul cu peste 280 de milioane de dolari începând din 1994, si potrivit agentiei Interfax, lista acuzatiilor a fost completata apoi cu cea de evaziune fiscala.