Evoluția investițiilor în România în perioada 2009-2011

Conceptul de investitii are in prezent un continut foarte complex si nu este abordat in mod unitar in literatura si practica economica si financiarainternationala.Unii teoreticieni au incercat sa scoata in evidenta caracteristicile cele mai importante realizate la nivel micro sau macroeconomic, insistand mai mult sau mai putin asupra unor caracteristici in detrimentul altora. Astfel o investitie inseamna a plato un cost actual in vederea obtinerii de incasari viitoare, a schimba in prezent o certitudine cu o speranta viitoare(Peumans), a paria asupra viitorului(P.Masse) sau a reunta la sumele banesti lichide in favoarea sperantei realizarii unor veniturii viitoare,distribuite in timp(F. Aftalion)

In ultimii ani investitiile s-au bazat pe investitiile straine directe (ISD) care au favorizat crearea de locuri de munca si cresterea economica. Un nivel ridicat sau in crestere al ISD intr-o tara tinde sa fie asociat cu o stare generala de bine a economiei, de oportunitati care tenteaza chiar si investitorii straini.

Performantele Romaniei in atragerea ISD la nivelul anului 2010 sunt superioare celor inregistrate in majoritatea tarilor invecinate, fiind dublate de cel mai ridicat nivel al exporturilor din intreaga istorie post-decembrista a Romaniei, cand a fost depasit chiar si nivelul anului 2008, anul de referinta ca varf de crestere economica.

In anul 2010, nivelul ISD a atins abia 3,57 miliarde de dolari, mai putin de o treime fata de nivelul inregistrat in urma cu doi ani. Guvernul insa a incercat sa contracareze evolutiile negative si sa relanseze apetitul pentru investitii in Romania. Prin urmare, in anul 2010, au fost acordate ajutoare de stat de 214,5 mil. euro, care au finantat 10 proiecte de investitii in valoare de 711,7 milione de euro.

Proiectele vizeaza domenii diverse, care au condus la crearea a peste 4.700 noi locuri de munca, precum fabrica de anvelope a S.C. Pirelli, centrul de incercari si testari autovehicule al Renault Technologie Roumanie si fabrica de cutii viteza a Renault Mecanique Roumanie, fabrica de componente pentru industria aeronautica a S.C. Premium Aerotec, complexul agricol Aaylex Prod etc.

Performantele Romaniei in atragerea ISD:

UNCTAD calculeazai un indicator al performantei tarilor in atragerea ISD, prin raportarea procentului de ISD care ii revine fiecarei tari din totalul investitiilor la ponderea pe care PIB-ul sau o detine in PIB-ul global. Conform acestui clasament, Romania se plaseaza pe locul 73 din 141 state analizate in anul 2010, mai slab atat fata de anul anterior (locul 63 in anul 2009), cat si fata de anul 2008 (locul 42). O scurta si rapida comparatie cu tarile invecinate arata ca performantele Romaniei in atragerea ISD sunt superioare celor din majoritatea tarilor din regiune. Modul de calcul al indicatorului performantei justifica pierderea celor 31 de pozitii in doar doi ani. In Romania, in anul 2010, ISD realizate au scazut cu 26% fata de anul 2009, in timp ce la nivel global, fluxurile de ISD au crescut cu 5%. Fata de anul 2008, investitiile din Romania au scazut aproape dublu fata de situatia la nivel mondial. Prin urmare, ponderea de ISD detinuta de Romania in totalul investitiilor s-a micsorat.

Indicatorul nu surprinde pe deplin totalitatea factorilor care stabilesc atractivitatea unei locatii pentru ISD. Ponderea PIB-ului in PIB-ul mondial nu inglobeaza nivelul de fiscalitate al unei tari, gradul de corputie sau birocratie, ca exemplu de factori dupa care investitorii se ghideaza. Comparatia e greu de realizat cu tarile dezvoltate, care au un PIB ridicat si pentru care nivelul numitorului din acest indicator al performantei e ridicat, ceea ce face ca si performantele la nivelul ISD sa fie neglijate. Interesul aratat de investitorii chinezi si potentialul pe care Romania il are fata de tarile din jur o mentine pe coordonatele atractivitatii chiar si pentru a doua jumatate a lui 2011. In conditiile turbulentelor de la nivelul pietelor financiare, sansa pentru cresterea economica a Romaniei rezida in sporirea absorbtiei fondurilor europene si a investitiilor publice Estimarile majoritatii analistilor romani si straini arata ca economia se va redresa treptat in 2011, sustinuta fiind de investitii si de exporturi.

Optimismul lor are la baza, printre altele, si afirmatiile repetate ale investitorilor straini potrivit carora sansa companiilor de a rezista pe timp de recesiune si de consum redus este de a se concentra tocmai pe investitii si exporturi. Cu un PIB de doar 0,4% din PIB-ul total mondial, sansa Romaniei in ansamblu sta in investitii si in exporturi.

Exporturile si productia industriala au sustinut economia in 2010. Principala veste buna economica a anului 2010 a fost adusa de exporturi care, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009, au crescut cu aproape 27% in primele zece luni ale anului. Romania se afla pe locul 5 in UE-27, cu 30,36 miliarde de euro.

In consecinta, pe fondul unei cresteri mai putin semnificative a importurilor (38,07 miliarde euro, potrivit datelor furnizate de INS), deficitul comercial a scazut la 7,7 miliarde de euro. Perspectivele sunt incurajatoare; comenzile industriale noi inregistrate in septembrie 2010 ne plaseaza pe locul 4 in UE-22 (pentru care exista date disponibile).

Cresterea este de 29,9%, mult superioara mediei europene de 13,4%. In primele 10 luni ale anului 2010, productia industriala a cunoscut o crestere de 4,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2009. Ea a fost sustinuta de o crestere considerabila a productivitatii muncii in acest sector (18,7% in primele 9 luni 2010, fata de primele 9 luni din 2009).

Sectorul bancar s-a dovedit stabil, iar nivelul cursului de schimb s-a mentinut la un nivel stabil (4,1 - 4,3 lei / euro). Solvabilitatea sa s-a mentinut, la nivel agregat, la peste 14%, in conditiile in care nivelul minim reglementat este de 8%, iar cel impus de FMI de 10%. Bancile nu s-au mai imprumutat de la Banca Nationala, semn ca nu au avut probleme majore de lichiditate, si au ieftinit creditele. A aparut chiar o noua banca, Banca Comerciala Feroviara. La randul sau, BNR a redus cu 1,25% rata dobanzii de politica monetara; relaxarea politicii monetare a fost insa stopata de presiunile inflationiste generate de majorarea cu 5% a taxei pe valoare adaugata, de la 19% la 24%.