Evoluția raței inflației în ultimul deceniu în România

1. Procesul inflationist

1.1. Informatii generale

Inflaţia este procesul de creştere semnificativă şi persistentă a nivelului preţurilor. În

perioadele în care se manifestă fenomenele inflaţioniste, influenţa preţurilor care cresc este

mai mare decât a celor care scad, astfel încât, pe total, nivelul mediu al preţurilor va creşte.

De asemenea, inflaţia mai poate fi definită prin scăderea puterii de cumpărare a unei

unităţi monetare (respectiv a cantităţii de bunuri şi servicii ce poate fi achiziţionată prin

intermediul unei unităţi monetare).

De obicei, o creştere a nivelului mediu al preţurilor de sub 1% anual nu este

considerată inflaţie. Un nivel al inflaţiei între 1 şi 3 % pe an este considerat rezonabil pentru

o economie în expansiune, iar o astfel de inflaţie se numeşte inflaţie târâtoare. La polul opus

se situează situaţia în care inflaţia este de peste 50% pe lună, caz în care avem hiperinflaţie.

Pe termen lung inflaţia este prezentă în orice economie. Deci, fenomenul nu poate fi

controlat în totalitate, ci doar influenţat. Inflaţia nu este „păguboasă” pentru toată lumea. Cei

care anticipează corect evoluţia acesteia au de câştigat, în timp ce cei care nu o pot anticipa au

în general de pierdut.

1.2. Cauzele inflatiei

Inainte de a analiza evolutia procesului inflationist in Romania, trebuiesc precizate cateva dintre elementele care, in mod teoretic, sunt considerate a fi declansatoare ale acestui fenomen. Printre principalele cauze ale inflatiei, insa nu singurele, se numara urmatoarele:

- Inflatia prin salarii si costuri

În toate ţările lumii, sindicatele urmăresc interesele membrilor proprii, respectiv

creşterea puterii de cumpărare. Aceasta se realizează în primul rând prin creşterea nivelului salariilor. Orice creştere a salariilor conduce la creşterea costurilor de producţie, şi de aici, la creşterea preţurilor, deci la inflaţie. De asemenea, creşterea costurilor de producţie datorată creşterii preţurilor materiilor

prime, a materialelor sau energiei va determina creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor finale, contribuind la creşterea inflaţiei.

- Inflatia prin cerere

Creşterea cererii de bunuri şi servicii mai rapidă decât creşterea ofertei va determina

creşterea preţurilor.

- Politica monetara

Creşterea masei monetare (a ofertei de monedă) poate constitui o nouă sursă de

creştere a preţurilor. Dacă oferta de bunuri şi servicii nu se adaptează suficient de repede la variaţia ofertei de bani, atunci restabilirea echilibrului se va face prin intermediul preţurilor, respectiv va creşte nivelul acestora.

De-a lungul timpului s-a recurs si la diverse politici monetare in vederea stabilizarii preturilor, unele abordate doar la nivel teoretic, altele puse in practica cu rezultate mai mult sau mai putin favorabile pentru economia tarii in cauza.

2. Valorile ratei inflatiei in perioada 2000-2010. Analiza valorilor

2.1. Modalitatea de calcul

Intrucat urmeaza a fi analizata evolutia ratei inflatiei, deci valoarea sa numerica, trebuie stabilit modul in care poate fi calculat acest indicator.

Astfel, cei mai importanti indicatori ce conduc la calculul ratei inflatiei sunt:

a) indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC);

b) indicele preţurilor de producţie (IPP);

c) indicele general al preţurilor (IGP);

d) deflatorul PIB.

Calculul ratei inflatiei prin toate cele patru metode ajuta la determinarea factorilor ce au influentat cel mai mult modificarile acesteia.

 In continuare, valorile ratei inflatiei vor fi cele obtinute in functie de indicele preturilor de consum. Formula de calcul este urmatoarea: Ri=IPC-100 (%)

Indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC) măsoară evoluţia preţurilor unui coş de

produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodărie reprezentativă.

Componentele acestui coş şi ponderea acestora în cheltuielile totale sunt determinate de către

Institutul Naţional de Statistică pe baza unor studii efectuate prin sondaj asupra gospodăriilor

din România.