Evoluții actuale ale crizei economico-financiare

1. EVOLUTII ACTUALE ALE CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Semnele tot mai clare ale crizei financiare încep să îşi facă simţite tot mai acut urmările şi în planul economiei reale. Cele mai afectate sectoare, construcţii, materiale de construcţii, metalurgie, automotive, bunuri de larg consum, încep să fie tot mai afectate.

Acum când s-a sfârşit primul trimestru al anului şi criza începe să se manifeste în toate sectoarele economiei putem face câteva observaţii.

Tranzacţiile scad vertiginos, cele care se fac sunt fară suport din partea finanţatorilor, e tot mai evident că nu atât lipsa sau preţul finanţării sunt elementele critice, cât lipsa investitorilor care îndeplinesc actualele condiţii de creditare.

Veştile aparent pozitive din partea băncilor şi încercările timide sunt doar un paleativ fără efecte reale şi vizibile. Odată cu adâncirea crizei, diminuarea numărului de corporaţii sau investitori cu o situaţie financiară ce le permite să atragă credite respectiv recesiunea va accentua scăderea PIB-ului şi a încasărilor bugetare.

Măsuri ca adoptarea impozitului forfetar sau anularea deductibilităţii cheltuielilor cu maşinile de firmă arată precaritatea deciziilor pe care le iau guvernanţii şi lipsa de viziune strategică cu privire la necesităţile economiei româneşti. “Dacă acestea sunt măsurile care vor trebui să scoată România din criză, să relanseze economia sau creditarea, trebuie să ne luăm adio şi să ne pregătim de ce este mai rău.” afirmă Adrian Crivii, FRICS, MAA 1

Dacă în trimestrul III al anului 2008 creşterea PIB era de 9% faţă de 2007 şi în trimestrul IV de 3%, în primul trimestru din 2009 evoluţia va fi cel mai probabil negativă. Se apreciezş că trend-ul scăderii PIB în ultimele două trimestre va fi de 10-12 procente, fapt ce arată că economia României a aterizat forţat în două trimestre de la un nivel nesustenabil de ridicat, la un nivel insuportabil de coborât. Din păcate ne vom confrunta cu o scădere semnificativă şi în trimestrul II din 2009. România va intra intr-o criză profundă, a căror efecte le vom simţi cu toţii in lunile următoare. Înrautăţirea situaţiei economice şi scăderea cererii fac ca tot mai puţine companii să aibă situaţii financiare care să le permită accesul la finanţare, fară să mai vorbim de costul ridicat al acesteia.

După acordul cu FMI, care va permite îmbunătătirea situatiei sistemului financiar, respectiv cresterea încrederii si scăderea costurilor asociate finantării, precum si după echilibrarea bugetului cu fonduri UE, se va crea, în ultima perioadă a acestui an, posibilitatea stopării declinului accentuat la care asistăm în prezent. O sansă bună pentru o relansare cât mai rapidă a economiei o constituie atragerea de fonduri europene.

Aceasta depinde exclusiv de competenta autoritătilor si de transparenta procesului, având potentialul de a relansa domenii strategice si economia în general.

În această perioadă de dificultăti economico-financiare, atragerea acestor fonduri precum si cele ale altor organisme financiare (BM, BERD, BEI) poate prezenta două avantaje majore:

- Sunt surse ieftine ce pot relansa mari proiecte de infrastructură si ramuri importante ale economiei.

- Crează locuri de muncă respectiv surse de venituri bugetare.

1 Ziarul “Capital” editia din 22 aprilie 2009

Dacă scăderea accentuată a PIB-ului s-a datorat în principal scăderii real-estate-ului si retail-ului, iesirea României din criză va putea avea loc numai odată cu relansarea investitiilor (atât publice cât si private) în economia reală, nu a consumului.

Vor trebui sprijinite prin politici de finantare si fiscale companiile care depăşind criza, vor contribui direct şi la îmbunătăţirea situaţiei persoanelor angajate respectiv bugetarilor şi pensionarilor.

Unul din efectele pozitive ale crizei, dacă putem vorbi de pozitiv în acest caz, va fi o valoare mai realistă a activelor colaterale ale băncilor şi un acces la achiziţia de proprietăţi a categoriei de populaţie cu venituri sigure, proprietăţi imobiliare de calitate şi nu în ultimul rând dispariţia speculatorilor care au indus “efectul de bubble”.

Creditarea va începe odată cu creşterea încrederii finanţatorilor în valoarea proprietăţilor imobiliare româneşti, sustenabilă pe termen lung. Băncile nu vor putea aştepta o perioadă îndelungată şi nu vor putea supravieţui numai din comisioane, astfel că presiunea va fi pusă pe clienţii existenţi a căror sănătate se şubrezeşte odată cu declinul economic.

În momentul de faţă este un război psihologic între finanţatorii care sunt foarte prudenţi şi aşteaptă oportunităţi oferite de dezvoltatorii imprudenţi şi investitorii care încearcă să menţină preţul proprietăţilor cât mai sus posibil, dar pentru care timpul are un rol decisiv.

Un alt aspec negat al crizei economico- financiare il reprezinta cifra săracilor din România care ar putea să se dubleze până la finalul crizei economice, ceea ce, pe lângă gravele consecinţe sociale, va mări presiunea asupra unui buget aflat şi aşa în suferinţă. Acest lucru se datoreaza in mare masura concedierilor in masa, fapt ce duce si la inregistrarea unui procent cat mai mare al ratei somajului.

O altă caracteristică a evoluţiei ratei sărăciei în România este că aceasta nu depinde doar de performanţele economiei naţionale, ci şi de cele ale economiilor europene unde imi¬granţii de origine română sunt prezenţi în număr ridicat, prin prisma baniilor trimişi de aceştia în ţară.

Nivelul de trai a circa patru sute de mii de români ar putea să sufere, în 2009, o schimbare semnificativă, aruncându-i pe aceştia în rândul celor aflaţi sub pragul de sărăcie absolută. Până când efectele recesiunii vor dispărea (adică la aproximativ un an după redresarea economică), alte câteva sute de mii de persoane vor intra în această categorie. În total, numărul celor pe care criza îi va transforma în săraci lipiţi pământului ar putea ajunge la un milion.