De la Criza Americană la Criza Mondială

INTRODUCERE

Înainte de a vorbi despre CRIZA ECONOMICĂ, nu putem să nu amintim despre definirea şi despre istoricul crizelor precedente care au afectat lumea.

Acestea fiind necesare într-o temă care abordează analiza punctuală a crizelor interbelice şi a crizei actuale.

Aşa cum spunea şi Daniel Apostol „în zilele noastre, criza a devenit o stare cotidiană, iar cuvântul a intrat în vocabularul curent al conducătorilor de instituţii, al jurnaliştilor şi al publicului larg. ”

Termenul de criză este unul dintre cele mai utilizate în abordarea situaţiilor de incertitudine/discontinuitate care se produc, la un moment dat, în diferite domenii, economic, politic, social, cultural, moral. Înţelesurile termenului s unt multiple, în funcţie de domeniul în care se utilizează conţinutul său căpătând conotaţii şi semnificaţii specifice.

Originea termenului se regăseşte în Grecia antică, provenind de la verbul „Krinein” – a judeca, a separa, a discrimina sau a decide. Termenul grecesc „Krisis” – judecată sau decizie, a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări în ceea ce priveşte interpretarea sa. În latina Evului Mediu, acesta devine „crisin”, „crisis”, iar în secolul al XVI-lea şi ulterior „criză”. Fundamentul etimologiei cuvântului rezidă în noţiunea mai largă de management sau gestioare a unor astfel de situaţii. În conţinutul şi interpretarea oricărei definiri a crizei există şi nu poate fi ignorată obligaţia de a decide.

Criza constituie o stare de anormalitate la nivel naţional sau internaţional, în care sunt ameninţate sau perturbate grav valorile fundamentale, echilibrul şi stabilitatea politică, economică şi socială a ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, valorile materiale şi culturale, mediul înconjurător, interesele şi obiectivele statului.

Criza, ca fenomen al evoluţiei politice moderne poate fi privită dintr-o dublă perspectivă. Pe de o parte se poate defini criza ca o dimensiune supraordonată determinantă pentru viaţa şi acţiunea politică. Pe de altă parte, criza ănseamnă orice ameninţare semnificativă la adresa sistemului politic existent şi, în special, diferitele evenimente care conduc la o schimbare importantă.

CAPITOLUL 1

DE LA CRIZA AMERICANĂ LA CRIZA MONDIALĂ

Intre anii 1929-1933 s-a inregistrat cea mai puternica şi grava criza economica. Considerat sub aspectul strict economic, “fenomenul” Marea Criza a avut doua etape care, desi au apartinut aceluiasi proces, au fost totusi distincte: o etapa scurta, concretizata şi finalizata prin crahul financiar al bursei din New York, urmata de criza propriu-zisa, declansata mai intai în economia S.U.A. şi apoi extinzandu-se rapid la nivelul economiei mondiale. Insa nici dupa depasirea crizei propriu-zise chiar în statele dezvoltate evenimentul economic nu a fost atat de concludent. Dificultatile economice au continuat, astfel ca se poate vorbi de o depresiune economica de-a lungul intregului deceniu al 4-lea, în care anii 1929-1933 au reprezentat un moment culminant şi dramatic al intregii periode.

Se stie ca bursa reprezinta un indicator sintetic al activitatii economice intr-o economie de piata. Deci, a fost firesc ca intr-o etapa de avant economic bursa sa f 12112c223m i inregistrat cu fidelitate aceasta evolutie. Insa ceea ce s-a intamplat la bursa din New York în anii ’20 a depasit limitele normalului.

Jocul de bursa a iesit din cercul relativ restrans al oamenilor de afaceri şi al agentilor de bursa, antrenand sute de mii de americani din paturile mijlocii. Astfel, jocul de bursa a putut sa fie numit ca un alt joc national american, alaturi de basseball şi de box.

Cum s-a ajuns aici? A intervenit, un factor suplimentar, decisiv am spune, care a permis o asemenea evolutie. El nu a fost altul decat insusi sistemul bancar american. Desi, fata de perioada dinainte de razboi, bancile americane castigasera mai mult în prudenta şi rigurozitate, ele si-au pastrat exuberanta şi aplombul cu care se avantau în diferite afaceri, fara sa tina seama prea mult de anumite exigente specifice.