Globalizare

INTRODUCERE

Îndelung discutată şi analizată, globalizarea a devenit astăzi un fenomen obiectiv, fără precedent în istoria universală, prin amploarea şi evoluţia sa. Criticată de unii, slăvită de alţii, globalizarea pare că îşi urmează traiectoria. Relevante sunt unele aspecte negative ale globalizării, însă şi mai semnificative sunt cele care asigură echilibrul şi bunăstarea omenirii. Se pare că atât globalizarea cât şi regionalizarea au apărut şi s-au dezvoltat ca urmare a intensificării fără precedent a concurenţei la nivel de agent economic, stat sau regiune. Reducerea obstacolelor din calea comerţului internaţional, ca efect al globalizării, a ajutat numeroase state să se dezvolte într-un ritm mult mai rapid decât ar fi putut-o face altfel. Comerţul internaţional contribuie azi semnificativ la creşterea economică a unei naţiuni, iar la rândul ei, creşterea economică, influenţată de exporturi, constituie componenta centrală a politicii economice a unui stat, cea care conduce la îmbunătăţirea nivelului de trai a milioane de oameni, la dezvoltarea fiecărei naţiuni. În opinia reputatului economist Joseph E. Stiglitz „cei care critică globalizarea ignoră prea adesea beneficiile ei” . Acest fenomen complex a făcut să scadă ca intensitate sentimentul izolării, resimţit de multe ţări în curs de dezvoltare, prin accesul mult mai larg la cunoaştere, comparativ cu secolele trecute.

A aprecia că globalizarea este bună sau rea presupune a identifica obiectiv, argumentele care sprijină o poziţie sau alta. Unii autori consideră că şi atunci când globalizarea îşi arată latura negativă există adesea beneficii. De exemplu, liberalizarea unor pieţe ale ţărilor în curs de dezvoltare, chiar dacă a afectat activitatea producătorilor interni, a adus mari beneficii consumatorilor săraci, care şi-au putut procura bunurile la preţuri mai mici şi în volum mai mare. Exemplele sunt multe şi elocvente.

Susţinătorii globalizării consideră că acest fenomen înseamnă întotdeauna progres. Pentru mulţi alti autori însă, adâncirea decalajelor dintre lumea bogată şi cea săracă este un efect mult mai profund decât binefacerile globalizării, fapt pentru care este considerată „un atac la democraţie şi bunăstare”.

Criticii globalizării îi acuză pe occidentali de ipocrizie şi în parte au dreptate; aceştia au forţat ţările sărace să elimine cea mai mare parte a barierelor comerciale, însă ei au continuat, în cele mai multe cazuri, să le aplice. În aceste condiţii, ţările cu un nivel mai scăzut de dezvoltare s-au aflat în imposibilitatea de a exporta surplusul de producţie agricolă - singura activitate economică de multe ori - şi de a diminua deficitul balanţei comerciale şi de plăţi.

Literatura economică de specialitate evidenţiază faptul că, efectele globalizării sunt diferite ca proporţie şi destinaţie, iar abordarea acestei probleme generează de multe ori diferenţe de opinie, uneori chiar conflicte. Pot fi menţionate aici, mişcările mondiale sau regionale antiglobalizare care cuprind mase importante de protestatari la adresa efectelor acestui fenomen. Dacă s-ar face o analiză de detaliu, s-ar desprinde concluzia că şi aceste proteste organizate sunt tot un efect al globalizării, deoarece comunicarea pentru stabilirea detaliilor privind locul şi data manifestaţiilor, transportul internaţional, conferinţele organizate etc., utilizează în exclusivitate instrumente ale globalizării. Într-una din alocuţiunile sale, Butros Butros-Ghali, fostul Secretar al ONU preciza că „trăim în mijlocul unei revoluţii mondiale ... Planeta noastră se află sub presiunea a două forţe uriaşe opuse: globalizarea şi dezagregarea”.

Îngrijorarea majoră care apare la scară mondială este datorată şi faptului că populaţia globului se află într-o ascensiune continuă în timp ce resursele naturale, multe dintre ele neregenerabile, tind să se apropie de un punct critic. Unor asemenea probleme trebuie să le găsescă rezolvarea globalizarea, unică şansă de salvare a lumii.

CAPITOLUL I

GLOBALIZAREA ŞI DEZECHILIBRUL ECOLOGIC

Mulţi lideri de opinie susţin ideea că numai printr-o acţiune colectivă se poate menţine echilibrul planetei şi asigura dezvoltarea durabilă a acesteia. Numeroasele conferinţe şi întruniri pe tema mediului vin să confirme acest aspect, iar unul din obiectivele majore ale procesului globalizării se referă la menţinerea unui mediu ecologic sănătos pentru generaţiile viitoare. Succesele în domeniu sunt importante însă nu suficiente.

Importante lucrări de specialitate scot în evidenţă gravele pericole care pun sub semnul întrebării viitorul planetei. Globalizarea activităţii umane creează alături de numeroase efecte pozitive şi mari dezechilibre ecologice care, dacă nu sunt stopate la timp, pot ameninţa existenţa omenirii în următorii ani. Este de reţinut faptul că mediul înconjurător este unul global, iar efectele negative generate de o catastrofă naturală sau de ignoranţa omului la nivel local, pot fi transmise asupra întregii planete, uneori cu consecinţe ireversibile. Din acest motiv, este necesară o acţiune concertată pentru eliminarea riscurilor şi asigurarea dezvoltării durabile a lumii.