Globalizarea și Efectele Ei Asupra Uniunii Europene

1. Considerații generale

1.1. Noțiunea de globalizare

Termenul globalizare a apărut la sfârșitul anilor 60 și a fost lansat de un specialist canadian în teoria mijloacelor de comunicare în masă, profesorul Marshall McLuhan, Universitatea din Toronto și specialistul american în problemele comunismului, Zbigniew Brezezinski, Universitatea Columbia.

Acest termen a intrat în dicționar pentru prima data în 1961. În literatura de specialitate, datorita faptului că este un fenomen complex și confuz există numeroase definiții ale acestui concept. Astfel, cum aceasta nu are o definiție universal acceptată conform următorilor autori globalizarea reprezintă:

- Martin Allrow - „toate acele procese prin care popoarele lumii sunt încorporate într-o singură societate mondială, societate globală”;

- Anthony Gidees - „intensificarea relațiilor sociale în lumea întreagă care leagă într-o asemenea măsură localitățile îndepărtate, încât evenimentele care au loc sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers“ ;

- Emanuel Richter - „rețeaua globală care a adunat laolaltă comunități pe această planetă, altă dată dispersate și izolate într-o dependență mutuală și o unitate ale unei singure lumi “.

- Elmar Altvater - „procesul de surmontare al granițelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariția) suveranității statelor naționale şi se înfățişează ca o „detaşare“ a economiei de piață față de normele morale şi legăturile instituționalizate dintre societăți“;

- Ulrich Menzel - „intensificarea cantitativă şi calitativă a tranzacțiilor ce depăşesc limitarea impusă de granițe, concomitentă cu expansiunea spațială a acestora”;

- Johannes Varwick - un proces al creşterii numărului legăturilor dintre societăți şi domenii-problemă“ ;

- Schumann/Martin - „descătuşarea puterilor pieții mondiale şi slăbirea puterii economice a statului“;

- Johannes Varwick - „a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice şi ştiințifice în mod inflaționist, şi care este privit, pe de o parte, ca o „amenințare“ şi, pe de cealaltă, ca o „oportunitate““;

- Klaus Müller - „dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi totuşi consecințele sale cele mai importante apar în domeniului politic“.

Deși există multiple definiții ale globalizării și tot atât de numeroase sunt si aspectele care îi ilustrează paradigma, printre acestea se regăsește un aspect care le domină semnificativ pe celelalte: dinamica fenomenului de globalizare, ca element definitoriu pentru societățile moderne, dar care nu poate fi întodeauna echivalentă cu libertatea de dezvoltare și păstrarea valorilor specifice fiecărei societății.

1.2. Dimensiunile globalizări

În cadrul generic al globalizării, putem remarca câteva dimensiuni, care dă esență conceptului, prin implicațiile pe care le deține în diferitele domenii de analiză, ale consecințelor pe care le comportă. Astfel, putem distinge următoarele dimensiuni:

- dimensiunea economică,

- dimensiunea de mediu,

- dimensiunea socială,

- dimensiunea culturală,

- dimensiunea politică.

Dimensiunea economică. Exemple în ceea ce priveşte dimensiunile globalizării pot fi extrase fără probleme din presa de zi cu zi, dimensiunea economică aflându-se de cele mai multe ori pe primul loc (creşterea mare a comerţului şi a investiţiilor directe, producţie integrată la nivel trans-naţional, globalizarea pieţelor financiare, competiţie la nivel local, etc.).

Dimensiunea "mediu ambiant". Unele probleme globale, cum ar fi încălzirea atmosferei, tăierea pădurilor tropicale sau gaura din stratul de ozon exemplifică în modul cel mai dramatic fenomenul globalizării, pentru că, în acestă situație este vorba în mod sigur despre probleme globale care au nevoie de o abordare globală. Clar că şi în domeniul mediului ambiant sunt probleme de ordin regional şi local, chiar dacă acestea au un caracter ce întrece uneori graniţele, cum ar fi poluarea râurilor. Există însă şi alte cazuri, ce nu ţin de elemente precum spaţiu şi timp. Cum ar fi, supravieţuirea unor state insulare de mici dimensiuni, care au alcătuit împreună organizaţia AOSIS şi care sunt ameninţate la modul cel mai grav de creşterea necontenită a nivelului mării, depinde de comportamentul tuturor oamenilor din lume, şi în special al celor din ţările industrializate dezvoltate.