Extras din referat

Intrebarea care este astazi pe buzele tuturor este “Ce este globalizarea?”

Problemele apar în ceea ce priveşte globalizarea încă din momentul încercării de definire a acestei noţiuni. Oamenii de ştiinţă şi opinia publică nu au căzut încă de acord asupra unei singure definiţii. Diferiti oameni de stiinta au dat urmatoarele definitii globalizarii:

Globalizarea este „... procesul de surmontare al graniţelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale şi se înfăţişează ca o ‚detaşare’ a economiei de piaţă faţă de normele morale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi ...“

[Elmar Altvater]

„... intensificarea relaţiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometri depărtare şi viceversa ...“

[Anthony Giddens]

„... cea mai mare schimbare economică şi socială de la Revoluţia Industrială încoace ...“

[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... un proces al creşterii numărului legăturilor dintre societăţi şi domenii-problemă...“

[Johannes Varwick]

„... o interdependenţă sporită şi integrarea diferitelor economii din lume ...”

[Meghnad Desai]

„Dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi totuşi consecinţele sale cele mai importante aparţin domeniului politic“ [Klaus Müller].

Si astea sunt doar cateva dintere incercarile de definire ale acestui fenomen pe cat de complex pe atat de fascinant.

Globalizarea ne afectează pe toţi în mod direct. Pe fiecare in functie de cum percepe efectele sale: pozitive sau negative. Axandu-ne pe efectele negative ale acestui fenomen vom analiza partea oarecum intunecata a globalizarii.

Globalizarea economiei nu se poate produce fără a implica şi consecinţe negative:

- sporirea treptată a competenţelor supranaţionale acordate instituţiilor comunitare, în

detrimentul promovării unor programe economico-sociale în interesul propriilor naţiuni;

- diminuarea suveranităţii şi intereselor unor ţări mai mici, ca urmare a renunţării la principiul unanimităţii în adoptarea multor hotărâri în cadrul UE;

- menţinerea contradicţiilor intracomunitare, ca urmare a creşterii discrepanţelor dintre economiile diferitelor ţări;

- manifestarea contradicţiilor de interese şi pe piaţa mondială, ca urmare a creşterii puterii economice şi politice a UE, a intensificării schimburilor comerciale intracomunitare etc. /27, 290/.

Fraza deseori citată, conform căreia naţiunile sunt prea mici pentru problemele mari, şi prea mari pentru problemele mici, provine dintr-un articol din anii 80 scris de Daniel Bell. Probleme globale precum efectul de seră nu pot fi soluţionate la nivelul unui singur stat, la fel cum nici problemele locale nu pot fi rezolvate în – să zicem - cadrul sistemului educaţional.