Ingineria Valorii

1. Introducere

Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor.

Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.

Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 - 6,4°C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice.

2. Analiza necesităţii sociale

2.1 Identificarea, culegerea şi prelucrarea informaţiilor necesare

Identificarea corectă a funcţiilor produsului studiat este una dintre cele mai importante probleme de metodologie a ingineriei valorii. Omiterea sau identificarea incorectă a uneia dintre funcţii conduce la evaluări inexacte şi la rezultate păgubitoare ale aplicării studiilor de ingineria valorii.

Pentru identificarea corectă a funcţiilor produsului, este necesară o temeinică cunoaştere a necesităţilor sociale şi foarte temeinice cunoştinţe tehnice asupra principiilor de funcţionare a produsului, cunoaşterea parametrilor tehnici ai mediului de funcţionare a produsului şi altele.

Acest studiu a fost facut pentru a aduce la cunostinta cauzele si efectele incalzirii globale nu numai la nivel international sau national ci si la nivel local.

In urma acestui studiu se pot stabili pasi concreti care se pot lua pentru a diminua poluarea si a educa cetatenii in vederea dezvoltarii unui oras curat si cu cat mai putini factori poluanti.

2.2 Stabilirea nomenclatorului de funcţii ale produsului şi a limitelor dimensiunilor tehnice

Pentru identificarea funcţiilor şi întocmirea nomenclatorului de funcţii, trebuie să se înceapă prin definirea riguroasă a produsuluicare se află în atenţia studiului de ingineria valorii. In ingineria valorii o primă condiţie pentru rezolvarea corectă a problemelor este stabilirea precisă a “corpului” de care ne ocupăm. tot aşa în ingineria valorii riscăm a enunţa legături fizice de funcţionalitate dintre unele piese şi subansambluri drept funcţii ale produsului.

Nomenclatorul de funcţii al unui produs, potrivit STAS 11272, este constituit din totalitatea funcţiilor produsului studiat din punct de vedere al necesităţilor sociale. Întocmirea nomenclatorului se efectuează numai după ce a fost parcursă etapa de identificare a tuturor funcţiilor produsului.Pentru identificarea şi simbolizarea funcţiilor se întocmeşte o listă de subansambluri sau componente simple în care sunt precizate funcţiile şi tipul acestora.

Nr.Crt. Simbol Denumirea functiei Tipul functiei

Principala Auxiliara Ob. Sub.

1 F1 Scaderea gradului de poluare a atmosferei cu CO2 cu 10% x

2 F2 Educarea cetatenilor din punct de vedere a dezvoltarii durabile x

3 F3 Implementarea unui sistem de management al protectiei mediului in educatie x

4 F4 Cresterea spatiilor verzi x

5 F5 Folosirea transportului in comun x

6 F6 Scaderea gradului de poluare a atmosferei cu metan cu 5 % x

7 F7 Scaderea gradului de poluare a atmosferei cu oxidul de azot 2% x

8 F8 Respectarea regulii „poluatorul plateste” x

9 F9 Folosirea combustibililor bio x

10 F10 Respectarea Acordului de la Copenhaga x

2.3 Nivelul de importanţă a funcţiilor produsului

Prin nivelul de importanţă al funcţiilor unui produs se pot compara între ele funcţiile unui produs din punct de vedere al gradului în care participă fiecare la valoarea de întrebuinţare pe ansamblul produsului, deci din punct de vedere al efectului lor util, al satisfacţiei pe care fiecare funcţie în parte o oferă consumatorului.Nivelul de importanţă al funcţiilor produsului reflectă nivelul contribuţiei fiecărei funcţii la valoarea de întrebuinţare a produsului.