Investiția în sănătate

România a investit o pondere mai mică din PIB-ul ei în sănătate decât alte țări europene. Cu toate acestea, nu există o strategie clară de finanțare pentru a satisface nevoile sistemului. Ca atare, criteriile care permit o alocare transparentă a resurselor, bazată pe dovezi, în special la nivelul investițiilor majore, fie nu există, fie sunt inadecvat definite. Fără un mecanism de analiză a performanței, o abordare haotică și ad-hoc poate duce la utilizarea ineficientă a resurselor, cu impact direct asupra sănătății tuturor cetățenilor.

Impactul COVID-19 a scos la iveală slăbiciunea de lungă durată a multor sisteme de sănătate în ceea ce privește lipsa lor de pregătire pentru a aborda focarul. Lucrătorii din sistemul public de sănătate s-au confruntat de multe ori cu provocarea unor riscuri mari pentru ei și familiile lor. Pandemia a accelarat și extins anumite comportamente care erau mai degrabă nișate înainte de 2020, iar consultațiile la distanță reprezintă unul dintre ele. Consultațiile la distanță reprezintă o soluție la îndemână în situațiile în care prezența fizică a pacientului nu este obligatorie. Principalele avantaje sunt: flexibilitatea și accesul ușor la medic, reducerea traficului/ numărului de pacienți din clinici și spitale, îmbunătățirea calității vieții pacienților cronici prin telemonitorizari, însă există și acest risc de a genera burnout în rândul medicilor care practică ‚medicina hibridă’ (consultații în cabinet și consultații prin telefon, uneori în același timp).

Romania si-a propus să implementeze un proiect de investiții pentru realizarea unui sistem integrat de eHealth și telemedicine. O cercetare națională recentă realizată de UNICEF (2020) la nivelul utilizatorilor serviciilor de sănătate digitală evidențiază situația actuală a sănătății digitale din perspectiva acestora: cetățenii și comunitățile preferă să vadă un medic în persoană decât prin telemedicine. Companiile care furnizează soluțiile digitale nu permit analiza ușoară a datelor, iar în prezent majoritatea medicilor de familie folosesc doar 20% din potențialul sistemelor lor, iar o parte din sistemele informatice ale CNAS sunt depășite din punct de vedere tehnologic, astfel sistemul de telemedicină în zonele rurale nu este operațional. Sectorul privat oferă niveluri de servicii „normale”, dar la un preț ridicat, nu există încredere în schimbul de date și informații și nu există tablouri de bord care să permită managerilor și planificatorilor să știe ce este nevoie, cine are nevoia și unde, fluxurile majore de date sunt către CNAS în scopuri de plată.

Echipamentele (hardware) din PIAS au fost achiziționate începând cu 2002 și majoritatea sunt învechite,nu se mai produc piese de schimb pentru înlocuirea celor defecte și nu se mai poate asigura atingerea obiectivelor funcționale, având în vedere creșterile importante ale numărului de furnizori și de servicii medicale de la cele de la nivelul anului 2002 la cele din prezent. În plus, operațiile cu datele din PIAS se fac direct pe baza de producție, datele sunt accesate simultan de foarte mulți utilizatori iar volumul acestor date fiind mare, procesul este îngreunat, ajungându-se des la blocaje și chiar la necesitatea reinițializării proceselor. Având în vedere magnitudinea problemelor și disfuncționalităților, singura soluție posibilă este reprezentată de redimensionarea PIAS, standardizarea și actualizarea acesteia la necesitățile actuale impuse de numărul efectiv al conexiunilor și de cerințele de prelucrare a datelor.

Obiectivele proiectului de investiții vizează reducerea timpilor de lucru atât pentru furnizorii de servicii medicale, cât și pentru angajații CNAS/CAS, în interesul direct al cetățeanului; asigurarea unei funcționări optime și performante; consolidarea capacității instituțiilor centrale, regionale și locale din domeniul sănătății de a gestiona digital datele din sistemul de sănătate; îmbunătățirea integrării verticale și orizontale a instituțiilor sanitare din România prin intermediul infrastructurii digitale și accelerarea adoptării soluțiilor de telemedicină și eficientizarea proceselor implicate.