Liber să alegi - un punct de vedere personal - Milton Friedman

Cartea “Liber sa alegi – un punct de vedere personal” a apărut in 1980, la 4 ani după ce autorul, Milton Friedman, a primit premiul Nobel pentru Economie, dovada a continuitatii activitatii valoroase in domeniul microeconomiei şi al macroeconomiei precum şi in dezvoltarea teoriile cu privire la economia de piaţă şi la minimalizarea rolului statului în coordonarea economiei.

Întreaga sa activitate a fost cel mai bine descrisă chiar de Milton Friedman în persoană prin următoarele cuvinte:

Aş vrea ca lumea să îşi amintească de mine ca de un prieten al libertăţii. Dacă analizezi istoria, vezi că, oriunde există creştere economică şi unde capitalismul înfloreşte, oamenii trăiesc mai mult şi mai bine

In cele zece capitole care alcătuiesc cartea autorul încearcă sa analizeze si sa sublinieze importanta libertatii din punct de vedere politic, economic si social. In cea mai mare parte a cartii se prezintă modul in care in Statele Unite, in ultimele decenii, s-a schimbat rolul guvernului si care au fost efectele activitatilor sale.

CAPITOLUL I – PUTEREA PIETEI

Autorul formulează ideea ca schimbul liber este o condiţie necesara atât pentru libertate, cat si pentru prosperitate. Sustinand ideile lui Adam Smith, Milton Friedman spune ca sistemul preţului permite oamenilor sa coopereze in mod paşnic, când fiecare isi urmareste propriul interes in asa fel incat sa castige toate partile implicate.

La întrebarea ce rol trebuie acordat guvernului? Milton îl citează pe Adam Smith si raspunde: „conform sistemului libertatii trebuie sa se tina seama de trei obligatii: datoria de a proteja societatea de violenta si de invazia altor societati independente, datoria de a proteja cat mai mult posibil fiecare membru al societatii de nedreptatea sau asuprirea oricărui alt membru, indatorirea de a ridica si de a pastra anumite lucrari si instituţii publice.” Inafara de acestea Milton sustine a patra sarcina guvernamentala, nementionata in mod explicit de Adam Smith si anume, datoria de a apară membrii comunităţii care nu pot fi consideraţi indivizi „responsabili”. E analizata in continuare evoluţia mai multor state care au prosperat datorita faptului ca rolul guvernului a fost limitat la cele patru îndatoriri enunţate mai sus: Statele Unite, Marea Britanie, Hong Kong. De exemplu in Hong Kong nu existau nici un fel de taxe sau alte piedici asupra comerţului, preturi fixe sau legi asupra salariilor minime, locuitorii erau liberi sa cumpere sau sa vândă cui doresc, sa angajeze sau sa lucreze pentru cine doresc. Hong Kong-ul poate fi exemplul modern al pieţei libere si al guvernării limitate.

CAPITOLUL II – TIRANIA CONTROALELOR

In acest capitol Milton Friedman tratează subiectul taxelor si celorlalte alte restricţii asupra comerţului interior si exterior. Numele capitolului este sugestiv, autorul condamnând sistemele de taxe si impozite. Cu toate acestea el prezintă trei argumente care au fost folosite de-a lungul timpului in favoarea taxelor cărora si el le găseşte o oarecare motivare. Primul este argumentul „siguranţei naţionale”, al doilea este argumentul „industriei in formare”(exista o industrie potenţiala care odată stabilizata si sprijinita de-a lungul evoluţiei sale ar putea concura cu arme egale pe piaţa mondiala), iar al treilea argument este „cerere de la vecin”(o tara producătoare de mărfuri, in loc sa crească preţul in mod direct o poate face in mod indirect prin impunerea unor taxe de export asupra produsului). Ca si concluzie se conturează ideea ca taxele si alte restricţii similare au fost o sursa de neînţelegere intre naţiuni. Intervenţia masiva a statului in economie a fost o urmare importanta a instaurării regimului comunist, acest lucru generând ritmul lent de dezvoltare ale unor state precum Iugoslavia, Rusia, China, in opoziţie cu statele care prosperau bazându-se pe o extinsa piaţa particulara: Coreea, Taiwan, Hong-Kong, Japonia, etc.

CAPITOLUL III – ANATOMIA CRIZEI

Autorul se axează pe istoria Statelor Unite si analizează impactul pe care decăderea economica a acestora l-a avut asupra lumii. Venitul naţional in dolari s-a redus la jumătate, economia a atins pragul de jos in 1933, producţia totala a scăzut cu o treime, şomajul a atins un nivel fără precedent. Semnele începutului depresiunii au fost prăbuşirea bursei din New York si apariţia crizelor bancare, iar la nivel mondial aducea scăderea producţiei, şomaj, foamete si mizerie. In Germania depresiunea a facilitat ascensiunea la putere a lui Hitler, pregătind drumul celui de-al doilea război mondial. In China a condus la schimbări monetare care au accentuat hiperinflatia si a adus comuniştii la putere.

CAPITOLUL IV – DIN LEAGĂN PANA IN MORMÂNT

Continuând analiza istoriei economice a Statelor Unite, se urmăreşte evoluţia tarii după aceasta decădere si masurile care au fost luate. Au fost introduse programe pentru asigurarea protecţiei: protecţia sociala, asigurarea de şomaj, asistenta publica. Scriitorul condamna departamentele de sănătate, educaţie si asistenta sociala ca au cheltuit din ce in ce mai mulţi bani. Principalul efect a fost creşterea costurilor serviciilor medicale fără nici o îmbunătăţire a calităţii îngrijirii medicale. Cheltuielile pentru educaţie au crescut spectaculos, totuşi aceasta se afla in scădere calitativa. Intr-un cuvânt scriitorul e de părere ca aceste programe au slăbit familia, au redus motivaţia muncii, economisirii si înnoirii, au redus acumularea de capital si mai ales libertatea