Recenzie - Liber să alegi - un punct de vedere personal

In 2006 lumea pierdea un mare economist care a avut, de-a lungul anilor, o putere asupra microeconomiei cat si a macroeconomiei, un important sustinator al politicii monetare si a unei piete cat mai libere. Friedman are o prima contributie semnificativa la teoria economica, publicand impreuna cu Savage pe tema aversiunii fata de risc si integrarea acesteia in teoria microeconomica. Toti cei care l-au cunoscut de-a lungul anilor l-au considerat pe Friedman unul dintre principalii economisti ai secolului 20, alaturi de giganti ca John Maynard Keynes, Joseph A. Schumpeter si Paul Samuelson.

In opinia profesorului Friedman, statul ar avea obligatia de a nu interveni in economie si de a lasa piata libera sa functioneze. A fost de asemenea adeptul teoriei "laissez-faire": guvernul care conduce cel mai bine este acela care conduce cel mai putin.Milton Friedman a fost cel care in 1976 a castigat Premiul Nobel pentru contributiile aduse in economia actuala.

Lucrarea „Free to choose. A personal statement” isi are inceputul in cartea aparuta in 1962 „Capitalism si libertate” precum si in serialul care apare in 1980 avand 10 episoade asemenea capitolelor din lucrarea „Liber de a alege”.

Daca lucrarea „Capitalism si libertate”, detaileaza „rolul competitiv al capitalismului, organizarea celei mai mari parti a activităţii economice prin intermediul întreprinderilor private care operează într-o piaţă liberă, ca un sistem de libertăţii economice şi o condiţie necesară pentru libertatea politică.” aceasta defineşte rolul pe care guvernul ar trebui să-l joace într-o societate liberă. Pentru a dezvolta aceste principii şi arata aplicarea acestora, Milton Friedman dezbate in „Capitalism şi Libertate” problemele specifice, printre altele, politica monetară şi fiscală, rolul guvernului în educaţie, capitalism şi discriminare, şi atenuarea sărăciei.

„Libertatea de a alege” este o carte mai puţin abstractă şi mai concreta. Sunt dezvoltate mai amplu ideile concretizate in prima carte intr-un cadru mai putin teoretic. Aceasta carte este influentata si de o noua abordare a stiintei politice, aparuta in principal la economistii Anthony Downs, Gordon Tullock, George J. Stigler.

Libertatea de a alege tratează sistemul politic simetric cu sistemul economic.Ambele sunt considerate ca fiind pieţe în care rezultatul este determinat de interacţiunea dintre persoanele care desfăşoară propriu lor interes (interpretat în sens larg), mai degrabă decât obiectivele sociale.

Teza fundamentală a „Free to Choose” este că libertatea politică nu poate exista fără libertate economică şi că libertatea economică este temelia pe care se dezvoltă libertatea socială şi politică. La baza acestei concluzii stă ideea, fundamentală pentru gândirea lui Milton Friedman, că forţele pieţei sunt nişte forţe în sensul suveran al cuvântului, distincte dar totuşi asemănătoare forţelor naturii. În condiţiile respectului pentru proprietatete privată, a libertăţii contractuale şi a liberei întreprinderi, ele ordonează în mod armonios viaţa socială a invizilor umani şi provoacă o creştere continuă a prosperităţii. În schimb, în momentul în care acestea sunt ignorate sau încălcate, chiar şi cu cele mai bune intenţii în gând, efectele benefice ale forţelor pieţei se transformă în efecte perverse. Căci intervenţia guvernului în economie nu poate aboli forţele pieţei.

In cel dintai capitol al cartii „Puterea pietei” explica cititorilor faptul ca alegerea unui bun sau serviciu consta si in gandirea noastra asupra tuturor persoanelor care au jucat un rol in furnizarea acestor bunuri sau servicii. Acest lucru duce la cererea si oferta de bunuri si serviciii si atrage dupa sine politica de preturi care este ulterior comunicata producătorilor, antrepenorilor şi consumatorilor, creând structura de stimulente necesară pentru adoptarea unui comportament cat mai economic şi pentru dezvoltarea unei cooperări voluntare extinse şi în acelaşi timp distribuind veniturile în conformitate cu contribuţia fiecăruia la valoare de piaţă a bunurilor. Cooperarea din activitatile economice pentru a furniza un bun sau un serviciu e evidentiata prin exemplul dat de catre Friedman , a povestirii "I, Pencil: My Family Tree”, in care o singura persoana nu este capabila de a produce un creion. Niciunul din multimea indivizilor implicati in producerea unui creion nu si-a infaptuit munca pentru ca a vrut intradevar sa creeze un creion. Acesta este rezultatul actiunilor indivizilor care si-au urmarit propriul interes.