Micul Business în Republica Moldova

Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astăzi cca. 90 la sută din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă întreprinderile micului business, dintre care 73 la sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt întreprinderi mici.

Actualmente, structura micului business reflectă cu aproximaţie situaţia anului 2000: predomină activitatea comercială – 45 la sută; urmată de industria de prelucrare a materiei prime agricole şi extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare – 11,8 la sută; transport şi telecomunicaţii – 6,5 la sută şi construcţii – 5,7 la sută.

Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business

Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constată o ameliorare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor micului business. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de întreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practică tranzacţii imobiliare şi cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totuşi, statistica atestă un număr de numai 10 mii de întreprinderi care au obţinut profit (doar 36 la sută din totalul de întreprinderi a micului business), ceea ce ne face să tragem concluzia că „coloana vertebrală” a economiei noastre este deocamdată foarte şubredă. Din cîte se ştie, cele mai neprofitabile întreprinderi activează în agricultură, sector care necesită investiţii de lungă durată şi monitorizări frecvente de piaţă. Profituri mici au înregistrat şi antreprenorile mici din domeniul industriei. Această situaţie, într-o anumită măsură, este determinată de pregătirea profesională insuficientă a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uşurinţa cu care unele persoane, iniţiind o afacere, se desemnează în funcţia de director fără a avea cea mai elementară pregătire în domeniul managementului. Cercetătorii din domeniu susţin că doar 5 – 10 la sută din populaţia unei ţări posedă aptitudinile necesare de întreprinzător, dar mai există şi dificultăţile însuşirii relaţiilor de piaţă, absenţa culturii şi tradiţiilor întreprinderilor mici şi o serie de alte piedici, mult mai grave, în calea dezvoltării micului business în Republica Moldova.

Problemele micului business în Republica Moldova

Atunci cînd vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, businessmenii indică, în primul rînd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Roşcovanu, Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova):

- sutele de acte normative şi instrucţiuni, depăşite de timp, protejează traiul liniştit al funcţionarilor publici şi favorizează abuzurile şi corupţia organelor de control;

- politica fiscală nechibzuită cu multiplele impozite, taxe, penalităţi şi amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării micului business constă în insuficienţa mijloacelor financiare proprii

ale întreprinderilor, atît pe termen scurt (capital circulant), cît şi pe termen lung (pentru investiţii) şi accesul limitat la sursele externe de finanţare.

Piaţa financiară a ţării este alcătuită din 15 bănci comerciale şi instituţii de finanţare nebancare: organizaţii de microfinanţare, companii de leasing, factoring etc.

Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al băncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sută mai mult decît în anul 2003 şi de două ori mai mult decît în anul 2001. Scade continuu rata dobînzii la creditele solicitate de la băncile comerciale: 20,96 la sută (în anul 2004) faţă de 28,46 la sută (în anul 2001), pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, 11,4 la sută faţă de 13,64 la sută, pentru creditele acordate în valută liber convertibilă.

Totuşi, deşi băncile sînt principalii deţinători de mijloace financiare, ele rămîn, deseori, reticente în acordarea creditelor subiecţilor micului business, din cauza solvabilităţii insuficiente a întreprinderilor micului business, insuficienţa garanţiilor, lipsa experienţei etc. În plus, rata dobînzii solicitată de bănci este considerată de micii antreprenori exagerată şi, deci, total neconvenabilă.

Drept urmare, întreprinderile micului business continuă să întîmpine dificultăţi în accesul la finanţe. O dovadă e şi faptul că ponderea creditelor direcţionate pentru sectorul micului business nu depăşeşte 15 la sută din totalul de credite, iar majoritatea creditelor sînt acordate agenţilor economici din raza mun. Chişinău. Trebuie de menţionat şi faptul că majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituţiile financiare internaţionale care au deschis linii de creditare la băncile comerciale, acestea din urmă împrumutînd resursele financiare întreprinderilor din sector. Vom aminti că în anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru întreprinderile micului business, au fost acordate de către BERD şi Banca Mondială, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă.

În Republica Moldova, în calitate de sursă alternativă de finanţare, au fost instituite Organizaţiile de Microfinanţare, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, în ţară sînt înregistrate peste 535 de AEIC care activează în zonele rurale.

Alte organizaţii de microfinanţare sînt ProCredit, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală care se orientează spre satisfacerea cererii de finanţare a agenţilor micului business, deţinătorilor de patentă, gospodăriilor ţărăneşti etc. Dar şi în aceste cazuri condiţiile de creditare nu sînt considerate convenabile de către reprezentanţii micului business, fiind vorba şi de o rată a dobînzii ridicată.

Printre partenerii finanţării business-ului rural se numără şi Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD).