Politica monetară a BNR din perspectiva integrării în zona euro

I.Introducere:

Inca din epoca moderna Romania avea aliati traditionali in vestul Europei, cei mai importanti dintre ei fiind Anglia si Franta, din punct de vedere militar, iar in ceea ce priveste partea economica tara noastra avea relatii comerciale importante cu Germania. Dupa caderea blocului comunist in anul 1990, Romania era libera sa adere la structurile internationale care ii erau cele mai benefice din toate punctele de vedere.

Astfel, ca majoritatea tarilor foste comuniste, Romania isi manifesta dorinta de a adera la structurile vest-europene, cea mai importanta dintre acestea fiind Uniunea Europeana( Comunitatea Europeana la acea vreme).

Aceasta tendita este urmata si sustinuta, cum era si normal de altfel, de Banca Nationala a Romaniei care isi va concentra toate politicile catre integrarea europeana, iar intr-un orizont mai mult sau mai putin indepartat, catre adoptarea monedei unice europene, EURO.

EURO a fost introdus pentru prima data ca moneda fiduciara in 1999, pentru ca ulterior la 1 ianuarie 2002 ea sa fie pusa in circulatie pe teritoriul tarilor care au adoptat-o. Odata cu aceasta a fost creata si Banca Centrala Europeana (BCE), implicit Eurosistemul.

II.Cuprins:

In anii ’90 BNR a avut de foarte mult de luptat cu fenomene foarte grave produse in acea perioada in economie, cum ar fi: inflatia, ajunsa chiar la 300%, si dolarizarea, fenomen aparut pe fondul neincrederii in leu.

Dupa 2002 anul, in care s-a incheiat procesul de demonetizare si s-a reusit stapanirea inflatiei, BNR-ul a inceput sa isi concentreze atentia asupra convergentei la EURO.

Pentru convergenta, in primul rand, s-a incercat implementarea unor strategii sau politici pe le utilizeaza BCE. Astfel, in anul 2004 BNR, adopta un nou statut prin care stabileste ca obiectivul sau fundamental este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, obiectiv identic cu cel al BCE. Totodata banca centrala isi stabileste strategia de politica monetara ce presupune tintirea directa a inflatiei, strategie adoptata anterior de banca de emisiune a moedei EURO.

Fiecare tara trebuie sa indeplineasca cele cinci criterii de convergenta nominala pentru a putea adera la zona EURO, astfel BNR prin deciziile pe care le ia urmareste atingerea acestor criterii.

Asadar, inainte de adoptarea EURO se trece la mcanismul EREM II, adica este de fapt intrarea in “tunelul” care precede integrarea in zona monedei unice europene. Acest mecanism presupune ca pentru realizarea convergentei sa fie indeplinite cele cinci criterii in cei doi ani dinaintea doptarii prorpiu-zise a monedei.

Probabil cel mai dificil criteriu pentru Romania este stavilirea inflatiei, rata inflaţiei nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% media celor trei ţări cu cele mai scăzute rate de inflaţie din Uniunea Europeana(EU).

Aceasta devalorizare e monedei este un obstacol foarte greu pe care banca centrala va trebui sa-l treaca. Prin abordarea strategiei de tintire directa a inflatiei in 2004 s-a urmarit controlarea cestui fenomen. Din pacate pentru BNR, in cei 5 ani in care s-a utilizat aceasta strategie tinta de inflatie a fost atinsa doar o singura data in 2006. Acest insucces nu i se poate atribui numai BNR-ului, deoarece politica guvernului a dus spre ratarea repetata a tintelor de inflatie.

BNR a facut eforturi considerabile pentru ca inflatia anula sa fie in intervalul prognozat, dar evolutiile economiei reale au fost diverse si astfel tinta a fost atinsa doar o singura data. Dupa atingerea pentru prima data a tintei in anul 2006, a fost propusa o tinta cu un punct procentual mai mica pentru 2007. Datorita boom-ului economic din perioada 2007-2008 si a cresterii necontrolate a creditarii precum si a consumului au fost inregistrate rate ale inflatiei destul de ridicate, iar, in ciuda revizuirilor in crestere a tintelor, banca central nu a reusit sa-si atinga scopul.

In anul 2009 pe fondul aparitiei crizei, dar totodata aproprierea de anul 2012 cand se doreste intrarea in EREM II, a aparut un puternic fenomen dezinflationist, insa inca o data tinta a fost rata cu 0,2%. Astfel oservam ca odata cu aproprierea de mecanismul EREM II BNR-ul incearca sa stabileasca si sa atinga tinte tot mai reduse pentru a se putea realiza convergenta in cel mai scurt timp. Daca precizam faptul ca in anul 2009 inflatia in zona EURO a fost de 0,3% putem spune ca visul BNR-ului de a adopta moneda unica in 2014-215 pare foarte greu de realizat, chiar daca supravegherea si masurile luate vor fi cele optime.

Pentru anul 2010 a fost stabilita intial o tinta de 3%, dar pe fondul scumpirilor din debutul anului a avut loc o revizuire in sus ls 3,5 procente.

Pe langa acest prim criteriu care se refera la inflatie, tratatul de la Maastricht mai prevede si alte doua criterii monetare care pot fi influentate direct prin politica monetara a bancii centrale. Acestea presupun ca ratele dobânzii pe termen lung nu pot depăşi cu mai mult de 2% media celor trei ţări cu

inflaţia cea mai scăzută si respectarea marjelor normale (±15%) de fluctuaţie ale Mecanismului Ratelor de Schimb al SME timp de cel puţin doi ani, fără devalorizarea monedei în raport cu aceea a unui alt stat membru.