Potențialul turistic al stațiunii Vatra Dornei

VATRA DORNEI – REPERE ISTORICE

Primele izvoare scrise despre localitatea Dorna dateaza din 14 mai 1600. Dupa anul 1775, Dorna intra sub stapânire austriaca.

Evolutia edilitara si urbanistica a localitatii a fost puternic marcata de descoperirea uriaselor rezerve de ape minerale. Recunoasterea oficiala a importantei izvoarelor minerale se datoreaza studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch.

Din scrierile si rapoartele doctorului Plusch aflam ca, în forma lor primara, baile se faceau cu apa scoasa de bolnavi din fântâna Izvorului "Ioan", situata la 200 de pasi de drumul împaratesc. Prepararea bailor se facea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea statiunii pe proprietatea particulara a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic si material al proprietarului minelor din Iacobeni, Manz de Mariense.Proiectul de amenajare al bailor propus de doctorul Plusch a fost aprobat prin Decretul administratiei din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer a primit sarcina sa construiasca o cladire cu sase cazi de baie la care apa minerala era adusa printr-o teava si continua sa curga prin jgheaburi.

O noua etapa în dezvoltarea statiunii balneare s-a înregistrat în anul 1895. La aceasta data geologul Stur a întreprins un studiu geologic al terenului pe care era amplasata statiunea Vatra Dornei. În baza acestui studiu s-a proiectat si dezvoltat statiunea dupa 1895.

În perioada 1896-1897, principalele obiective ale statiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate si inaugurate: Cazinoul Vatra Dornei, Palatul comunal, Palatul National, Izvorul "Ioan" , Izvorul Ferdinand si Izvorul “Sentinela” cladirea scolii primare, Gara mare si Gara Bai, Biserica catolica si Templul evreiesc.

Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începând din secolul XVIII în jurul statiunii balneare si concomitent cu aceasta.

Vatra Dornei a fost declarat oras al imperiului austro ungar la 17 decembrie 1907.

În timpul celui de-al doilea razboi si în special în a doua sa parte – anii 1943-1944 – statiunea balneara a suferit nenumarate distrugeri. Orânduirea instalata dupa 1945 a preluat baile prin actul nationalizarii de la 11 iunie 1948 si a început o vasta campanie de refacere si modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea statiunii. Imediat dupa 1950 Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga capacitate si pâna în 1989 a continuat sa se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihna, etc.

În martie 1999, localitatea Vatra Dornei a devenit oras-statiune turistica de interes national, pentru ca pe 7 iulie 2000 sa fie declarat municipiu.

Turismul dornean a continuat sa se dezvolte si dupa 1990, astazi turismul devenind componenta de baza a dezvoltarii localitatii.

CAPITOLUL I – CAPITALUL NATURAL

I.1.Asezare geografica

Municipiul Vatra Dornei este situat în partea de sud a Bucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenta râurilor Dorna si Bistrita, în depresiunea Dornelor, cuprinsa pe doua laturi între Obcina Mare si Obcina Mestecanisului si pe latura nord-vestica de Muntii Bistritei.

Având o asezare prielnica, depresiunea Dornei este un tinut populat, fiind legata printr-o retea de cale ferata cu toata tara. Vatra Dornei este înconjurat de munti înalti, acoperiti cu paduri de brazi si molid, care adapostesc regiunea în timpul verii de curenti si iarna de viscole.

I.2.Clima

Analizând media temperaturilor anuale, s-a constatat ca temperatura aerului în oras se situeaza în jurul valorii de +6,4 grade Celsius, oscilând între –7 grade în ianuarie si +16 grade în iulie. Presiunea atmosferica medie este de 690 mm. Datorita padurilor si muntilor înconjuratori media anuala de precipitatii este de 900 mm pe cmp. Densitatea precipitatiilor este maxima în iunie si iulie, însa si precipitatiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizând un strat de zapada de 1,1-1,6 m grosime. Precipitatiile abundente din perioada de iarna constituie un fenomen caracteristic al zonei. Iernile încep devreme si dureaza 5-6 luni, iar în unele locuri umbroase zapada se mentine pâna în ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, în schimb, sunt mai secetoase.