Profitul

PROFITUL

Profitul este denumirea generica data, în mod curent, diferentei pozitive dintre sumele obtinute de o întreprindere din producerea si/sau vânzarea unui bun economic si cheltuielile ocazionate de fabricarea sau vânzarea sa. Aceasta este, de fapt, un venit de natura reziduala, ce ramâne întreprinderii, ale carui nivel si evolutie depind, în mod esential, de venitul si evolutia celorlalte venituri primare.

Nici un fenomen economic n-a fost atât de controversat ca profitul. Definirea si explicarea sa continua sa fie foarte diferite. În esenta aceasta privesc raspunsurile la urmatoarele întrebari:

- Profitul este un venit autonom sau este reductibil la alte forme de venit?

- Cine primeste profitul?

- Care este subiectul economic ce trebuie considerat antreprenor?

- Cum trebuie determinat profitul?

1. Geneza si semnificatie

În sensul economic de piata, obtin venit numai cei ce realizeaza activitati cu caracter comercial. Initial profitul era atribuit antreprenorului, denumit mai târziu întreprinzator, si reprezinta venitul obtinut în totalitatea sa, ca rezultat al întregii activitati si al tuturor factorilor de productie. Situatia este explicabila prin faptul ca atunci antreprenorul era si proprietarul unei parti considerabile a capitalului unei firme daca nu al întregului capital si de multe ori proprietarul tuturor factorilor de productie. O asemenea suprapunere de situatii mai poate fi, astazi întâlnita doar în întreprinderile mici si mijloci.

Treptat s-au format numeroase firme prin asocierea mai multor proprietari de factori de productie, iar societatile comerciale pe actiuni, ca forma moderna a firmei, înlatura evident suprapunerea antreprenorului proprietar de factori de productie din trecut, ceea ce face posibila si necesara tratarea sumei obtinute ca profit global în mod diferentiat si relevarea existentei mai multor forme de venit.

Mai întâi J.B. Say a facut discutia dintre profitul si dobânda însusite de antreprenorul-proprietar de capital, subliniind independenta lor, iar analiza moderna distinge, la rândul sau, între salariul antreprenorului pentru munca de conducere sau de alt specific si profitul sau. Pe aceasta baza s-a ajuns de la profitul global la profitul pur, scazându-se din cel dintâi:

- O suma care corespunde unui salariu aproximativ pe care antreprenorul l-ar fi putut primi ca angajat la o alta firma;

- O suma corespunzatoare dobânzii pe care ar fi primit-o daca ar fi împrumutat capitalul sau altei firme;

- O suma care corespunde chiriei ce ar fi primit-o daca imobilul si pamântul nu le-ar fi afectat propriei afaceri.

În realitate, economia este un mix de situatii care, în functie de conditiile firmei, ne permit sa distingem, formal trei categorii de profit care pot fi impure în diferite proportii:

- Al micului antreprenor, aproape întotdeauna proprietar al afaceri sale;

- Al marii firme, care este mai degraba o institutie decât o persoana si care ia partial forma de salarii sau suplimente la salarii;

- Al rentierului sau actionarului, care se apropie de dobânda.