Recenzie Carte Economie și Prosperitate

Lucrarea intitulata “Economie si prosperitate. Introducere in teoria si practica progresului economic” este rezultatul cooperarii dintre doua personalitati ilustre ale economiei: James Gwartney si Richard Stroup. Scopul pentru care acestia au elaborat aceasta carte a fost acela de a evidentia principiile de baza ale economiei de piata. Fiind o lucrare adresata cititorilor incepatori in ceea ce priveste stiinta economica, se urmareste prezentarea cu lux de amanunte a fiecarui principiu in parte prin intermediul unui limbaj accesibil tuturor categoriilor de cititori. Fiecare explicatie infatisata este intotdeauna urmata de exemple elocvente care vin sa intareasca ideile sustinute.

James Gwartney este seful catedrei de economie din cadrul Universitatii din statul Florida. El este coautorul cartii cunoscute pe plan mondial sub denumirea “Economics: Private and Public Choice”. Aceasta cuprinde un set de principii intens utilizate in economie. El este si coautorul lucrarii numite “Common Sense Economics: What Everyone Should Know About Wealth and Prosperity”. Acesta a publicat numeroase articole in reviste de economie de specialitate. Lucrarile sale de popularizare au aparut intr-o multitudine de cotidiene importante precum The New York Times si The Wall Street Journal.

Richard Stroup este profesor de economie in cadrul Universitatii din statul Montana. El a publicat in domeniul resurselor naturale si economiei mediului. Acesta este coautor al cartilor “ Economics: Private and Public Choice” si “Introductory Economics: The Wealth and Poverty of Nations”. La fel ca si James Gwartney, el face parte din Mont Pelerin Society, o organizatie internationala a sustinatorilor economiei de piata.

Cartea “economie si prosperitate” este structurata in trei parti esentiale:

-Partea I:

“Zece elemente cheie ale stiintei economice”

-Partea a-II-a

“Sapte surse majore ale progresului economic”

-Partea a-III-a

“Zece elemente care clarifica problema progresului economic si a rolului statului”

Partea I: Zece elemente cheie ale stiintei economice

1.Stimulentele conteaza

La baza stiintei economice sta principiul conform caruia stimulentele influenteaza alegerile indivizilor. Prin urmare, sansele ca acestia sa se indrepte spre o anumita optiune sunt cu atat mai mari cu cat avantajele aduse de aceasta sunt mai semnificative.

2.Nimic nu e gratis

Datorita presiuni existente dintre resursele limitate si nevoile nelimitate indivizii sunt pusi in situatia de a opta intre alternativele care le sunt puse la dispozitie. In momentul in care se decide folosirea resurselor in scopul de a fabrica un anumit bun, se reduce disponibilitatea acestora de a produce alte bunuri.Prin urmare, utilizarea resurselor genereaza intotdeauna un cost.

3.Schimburile voluntare promoveaza progresul economic

Castigul reciproc sta la baza comertului. Agentii economici aleg sa se implice intr-o tranzactie numai in cazul in care anticipeaza obtinerea unor avantaje. Comertul poate fi considerat productiv prin prisma a trei motive:

a) Comertul are functia vitala de a indrepta bunurile si serviciile catre cei pentru care acestea au cea mai mare valoare.

b) Schimbul le da agentilor comerciali posibilitatea de a-si spori castigurile, specializandu-se in producerea acelor bunuri la fabricarea carora se pricep cel mai bine.

c) Schimbul voluntar conduce la obtinerea unor castiguri de pe urma efortului cooperativ ,divziunii muncii si adoptarii unor metode de productie la scara larga.

4.Costurile de tranzactie sunt un obstacol in calea schimbului.Reducerea acestor obstacole va contribui la promovarea progresului economic.

In calea realizarii schimbului voluntar apar anumite impedimente numite costuri de tranzactie. Acestea se materializeaza in resursele alocate cautarii, negocierii si incheierii unui schimb. Ele reprezinta niste obstacole in calea crearii de avutie. Prin urmare, progresul economic nu poate fi incurajat decat prin reducerea costurilor de tranzactie.

5.Cresterile venitului real sunt dependente de cresterile productiei reale.

Obtinerea unui venit mai ridicat si atingerea unui nivel de trai mai inalt depinde de o productie si o productivitate mai ridicate. Intr-o tara, intre venitul pe cap de locuitor si productia pe cap de locuitor exista o relatie de directa proportionalitate.

6.Cele patru surse ale cresterii venitului sunt:

a.imbunatatirea calificarii muncitorilor

b.formarea de capital

c.progresul tehnologic

d.o mai buna organizare economica

Exista patru mari surse ale productiei si cresterii venitului:

Un prim element care ar duce la cresterea economica este perfectionarea calificarii muncitorilor.Acest lucru se poate realiza prin antrenament,experienta si educatie.

Al doilea element care determina cresterea productivitatii muncitorilor este formarea de capital. Acestia pot produce mai mult daca lucreaza cu unelte mai performante.

Un alt element care influeneteaza nivelul productiei este gradul de dezvoltare al tehnologiei.Utilizarea inteligentei umane cu scopul de a descoperi noi produse si tehnici de productie mai ieftine genereaza progresul economic.

Cel din urma element care isi pune amprenta asupra nivelului de dezvoltare economica este sistemul legal al unei tari. Inovatiile din cadrul acestuia genereaza progresul economic.

7.Venitul este plata obtinuta pentru faptul de a si oferit servicii dorite de ceilalti .Oamenii isi castiga venitul ajutandu-i pe cei din jurul lor.

Venitul unui individ deriva din capacitatea acestuia de a oferi servicii de calitate celor din jur. Prin urmare, intre calitatea serviciilor oferite si nivelul venitului exista o relatie de directa proportionalitate. Aceasta dependenta reprezinta un imbold pentru individ sa ia atitudine in privinta nivelului sau de pregatire.

8.Profiturile orienteaza intreprinderile economice catre activitati care sporesc avutia generala.

Agentii economici care, prin actiunile pe care le intreprind, reusesc sa creasca valoarea resurselor incurajeaza progresul economic. Profitul este recompensa pe care o primesc producatorii pentru faptul ca bunurile tranzactionate de ei au fost pretuite de cumparatori mai mult decat resursele alocate producerii lor.