Recenzie microeconomie- Capitalismul și dușmanii săi

Ludwig von Mises (n. 29 septembrie 1881— d. 10 octombrie 1973).. economist şi filozof politic austriac - american, fiu al unei familii evreieşti din Galiţia (Ucraina), a fost cel mai de seamă reprezentant al Şcolii austriece de drept şi economie. În opera lui Mises, liberalismul îşi găseşte o fundamentare a cărei coerenţă şi rigoare intelectuală sunt greu egalabile. Pentru gânditorul austriac, ordinea proprietăţii private este conceptul ce subsumează perfect filozofia politică liberală. În opinia sa, toate celelalte realizări teoretice majore ale liberalismului - pledoaria pentru libertate, toleranţă, pace -pot fi înţelese drept consecinţe fireşti ale dreptului la proprietate privată.

Mises a scris şi conferenţiat extensiv în numele liberalismului clasic si este vazut ca unul din liderii Şcolii austriece de economie. În tratatul său de economie, Actiunile Omului, Mises a introdus praxiologia ca fundament general al ştiinţelor sociale şi a stabilit că s[a ajuns la legile economice la numai prin intermediul individualismului metodologic de respingere a pozitivismului şi materialismului ca o fundaţie pentru ştiinţele sociale. Multe din lucrările sale, inclusiv Actiunile Omului, au fost pe doua teme economice legate:

• economia monetară şi inflaţia;

• diferenţele dintre economiile controlate de guvern şi comerţ liber.

Mises a susţinut că banii sunt ceruti pentru utilitatea în achiziţionarea de bunuri, altele, mai degrabă decât de dragul propriu şi că orice extindere nesănătoasa de credit cauza ciclurilor de afaceri.. Alta notabila contributie a sa, a fost argumentul său prin care spunea ca socialismul trebuie să esueze din punct de vedere economic din cauza problemei calculului economic - imposibilitatea unui guvern socialist de a face calculele economice necesare pentru a organiza o economie complexă. Mises estimează că fără o economie de piaţă nu ar exista nici un sistem funcţional de preţ, pe care o considera esenţială pentru realizarea alocarii raţionale şi eficiente a bunurilor de capital , inv vederea utilizării cat mai productiva. Socialismul nu ar reuşi asa cum cererea nu poate fi cunoscuta fara pret, in vederea lui Mises.

Cartea „Capitalismul si dusmanii sai” , reprezinta in scris conferintele rostite in 1958 de Mises in fata catorva sute de studenti argentinieni. Ludwig von Mises le-a vorbit despre capitalism, socialism, interventionism, comunism, fascism, politici economice si pericolul dictaturii, iar lectiile au fost inregistrate si transcrise de un secretar, al carui manuscris dactilografiat a fost gasit printre documentele postume ale autorului de catre sotia sa, care a insistat in publicarea acestui volum informational.Cartea a fost publicata in 1979.

Autorul abordeaza frontal fenomenul economic numit capitalism, facand referire directa atat la caracteristicile sale pozitive, cat si a celor negative. In acelasi timp ne sunt prezentate si fenomene contrare capitalismului, care stau in calea desfasurarii corespunzatoare a pietei. Acestea sunt elementele care fac diferenta intre o economie de tip capitalist si una de tip socialist.

Capitalismul este un sistem prin intermediul caruia omenirea a inceput sa faca alegeri cu privire la statutul sau, ajungandu-se astfel la o reala evolutie. Odata cu aparitia lui, relatiile consumator-producator sau patron-angajat capata noi semnificatii. Autorul arata in primul capitol ca teoria economica cunoaşte modificari la aplicarea sa in realitatea capitalista. Spre exemplu, intre consumator şi producator nu e nici o diferenta, deoarece tocmai consumatorul este cel care produce bunuri pentru satisfacerea dorintelor proprii şi ale semenilor sai. Ludwig von Mises mai vorbeşte şi despre cateva elemente-cheie ale capitalismului : inceputul productiei de masa (insuşi fundamentul acestui sistem), libertatea de a intra in competitie şi consecinta acesteia materializata prin creşterea fara precedent a populatiei sau principiul conform caruia economiile aduc beneficii tuturor celor care doresc sa produca sau sa caştige un salariu.

Capitalismul a aparut ca o reactie impotriva situatiei sociale, dar si economice existente in Statele Unite ale Americii si in Europa la inceputul sec al XVIII-lea. In acea perioada, statutul social era ereditar, fiind fixat de la un capat la altul al vietii unei persone.

Productia era puternic divizata, industriile primitive producand exclusiv in beneficiul celor avuti (aprox 10% din pop). 90% din populatie lucra pamantul si nu intra in contact cu industria, aceasta fiind orientata spre orase. Dezechilibrul social a aparut pe masura ce populatia rurala sporea, aparand un surplus de persone relativ la pamant. Acest surplus nu isi gasea de lucru in agricultura si nici in industrie deoarece erau impiedicati. O parte din acei oameni saraci, care nu isi gaseau locul in societatea engleza, au incercat sa isi organizeze mici ateliere, in care se puteau produce anumite bunuri. Aceste bunuri erau mai ieftine fata de cele produse pana atunci, fiind destinate tuturor oamenilor. Acesta reprezinta inceputul productiei de masa, principiul fundamental al industriei capitaliste.

Dezvoltarea capitalismului consta in obtinerea de catre toti a dreptului de a deservi clientii mai bine si/sau mai ieftin.Aceasta metoda a transformat intreaga lume, intr-un timp relativ scurt, facand cu putinta o crestere fara precedent a populatiei.

In ciuda numeroaselor beneficii pe care le-a adus, capitalismul a fost atacat si criticat cu vehementa. Principalii oponenti s-au dovedit a fi clasele superioare, nobilimea britanica si cea continentala. Acestia reprosau capitalismului salariile sporite platite de industriasi muncitorilor, aristocratii fiind nevoiti sa plateasca salarii la fel de ridicate muncitorilor agricoli.

Capitalismul a dus la diminuarea diferentei intre nivelul de trai al asa-ziselor clase superioare si, respectiv al celor inferioare, prin prisma faptului ca ambele se bucura de hrana, imbracaminte si adapost.

Sistemul capitalist nu a fost numit “capitalism” de un adept al sau, ci de un individ care-l considera cel mai rau dintre toate sistemele istorice, cel mai greu blestem cazut vreodata asupra omenirii. Omul acesta se numea Karl Marx care descria limpede sursa marilor progrese sociale facute cu putinta de capitalism. Aceste progrese sunt rezultatele acumularii de capital; ele se bazeaza pe faptul ca oamenii, de regula, nu consuma tot ceea ce produc, ci economisesc si investesc o parte din acest produs.

Economiile aduc beneficii tuturor celor doritor sa produca sau sa castige salarii. Cand un om dobandeste o anumita cantitate de bani si in loc sa ii cheltuie, ii incredinteaza unei banci de economii sau unei companii de asigurari, banii ajung in mainile unui antreprenor care va avea astefel posibilitatea sa initieze un proiect pe care mai inainte nu il putea initia, deoarece nu dispunea de capitalul necesar. Prima utilizare data acestui capital este sa angajeze muncitor si sa achizitioneze materii prime, actiuni prin care va determina o cerere suplimentara pentru muncitori si materii prime, precum si o tendinta de crestere a salariilor si a preturilor la materii prime.

Pentru a-şi face cat mai intelese teoriile, von Mises prezinta in cel de-al doilea capitol diferentele dintre capitalism şi socialism, aratand ca primul este mediul ideal in care o economie se poate dezvolta. El explica acceptiunile termenului de « libertate » in cazul fiecarui sistem.