Recenzie politici economice. gânduri pentru cei de azi și cei de mâine

Politici economice. Gânduri pentru cei de azi şi cei de mâine

Recenzie

În introducere, cartea a fost scrisă de Ludwing von Mises, cel mai important reprezentant al Şcolii austriece de drept şi economie, în anul 1958, la Buenos Aires, şi este structuratata sub forma a şase prelegeri, scrise pe înţelesul studenţilor cărora li se adresa. Astfel, Mises a vorbit fără nici un fel de ezitări, despre Capitalism, Socialism, Intervenţionism, Inflaţia, Investiţiile străine, Politici economice şi pericolul dictaturii.

Primul capitol, “Capitalismul” , debutează cu prezentarea diferenţei dintre intitularea unui producător ca “rege al ciocolatei, al bumbacului”, şi sensul real al acestei fraze, deoarece el nu domneşte peste ţinuturi, ci este permanent atent la nevoile consumatorilor săi, străduindu-se să le ofere cât mai mult.

În urmă cu câteva sute de ani, statutul social al unei persoane era stabilit încă de la naştere. Fie că se năştea sărac sau bogat, acest rang îi rămânea pe parcursul întregii vieţi.

Cât despre industriile primitive, acestea produceau numai pentru clasele superioare, cei săraci fiind nevoiţi să îşi câştige bunurile prin agricultură. Astfel, pe măsură ce popolatia rurală creştea, s-a ajuns la un dezechlibru major între nmarul popolatiei rurale, şi cel al populaţiei de la oraş.

În această situaţie îngrijorătoare în care se aflau majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, ceea ce a cauzat un dezechilibru între cerere şi resursele oferite. Astfel, s-a ajuns la decizia ca preţul bunurilor să fie scăzut, deci, să se producă bunuri mai ieftine, pentru uzul tuturor.

Aceasta este originea capitalismului, aşa cum îl cunoaştem şi astăzi. “A fost începutul producţiei de masă, care este principiul fundamental al industriilor capitaliste”.

Nivelul de trai din ţările capitaliste ne este prezentat printr-o comparaţie. De exemplu, astăzi, există o diferenţă mică între nivelul de trai al claselor inferioare şi al celor superioare; ambele se bucură de hrană, îmbrăcăminte şi adăpost. În schimb, în secolul al XVIII-lea, diferenţa dintre aceste clase sociale era că omul din clasa superioară avea încălţăminte, iar cel din clasa inferioară nu.

În ciuda afirmaţiilor lui Karl Marx, care consideră capitalismul ca fiind menit ”sa-i înavuţească pe cei bogaţi şi să-i sărăcească pe cei săraci ", acesta a dus la o creştere fără precedent a condiţiilor de trai ale maselor. Această situaţie a fost cauzată de o creştere a capitalului investit, “prosperitatea unei ţări fiind direct proporţională cu volumul de capital investit pe individ”.

Redresarea unei ţări nu se face prin “miracole”, ci prin aplicarea principiilor economiei libere de piaţă, şi prin “adoptarea unei politici economice sănătoase ”.

În capitolul al doilea, “Socialismul”, este pus în evident conceptul de libertate economică. Astfel, individual este liber să facă ceea ce doreşte, să aleagă bunurile pe care vrea să le consume, să îşi aleagă modul în care să se integreze în societate, să îşi aleagă cariera. Contrar capitalismului, în socialism, toate aceste lucruri sunt stabilite de Guvern, prin “decret guvernamental”, acesta având dreptul să controleze toate deciziile referitoare la producţie. Sunt foarte relevante cuvintele lui Rousseau: “Omul s-a născut liber, dar este pretutindeni în lanturi”.

În socialism, omul nu mai are libertatea de a alege, fiind transformat într-un “sclav”, căruia statul îi dictează ceea ce este bine şi ce nu este bine. Consumatorul nu mai are preferinţe, el trebuie să se mulţumească cu ceea ce i se oferă. Conform lui Mises, “libertatea înseamnă libertatea de a gresi”.