Republica Moldova în contextul globalizării

INTRODUCERE

Globalizarea, pe lângă faptul că este discutată şi tratată sub diferite forme din prisma tuturor treptelor societăţii în care trăim, reprezintă un fenomen inevitabil. Nu suntem noi ( nici ca indivizi luaţi în parte şi nici ca popor sau naţiune ) în măsură să decidem sau să alegem dacă vrem globalizare, dacă o acceptăm sau nu. Astăzi globalizarea există pur şi simplu, iar noi suntem oarecum predestinaţi să trăim sub semnul acesteia. Ce este sau ce înseamnă în mod concret acest fenomen pe care îl numim globalizare este greu de spus într-o singură definiţie. În mare, putem spune că globalizarea este “ un sistem nou, foarte bine uns şi interconectat” prin care lumea a devenit “ un singur fluviu “ ( Thomas Friedman, Lexus şi măslinul, p16, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2001).

Nimic din ceea ce se petrece astăzi în societatea noastră nu rămâne neatins de complexitatea acestui proces. Aşadar globalizarea a devenit un simbol al vremurilor în care trăim, care prezintă atât avantaje cât şi dezanvantaje pentru ţările deja implicate şi pentru cele care urmează să fie înghiţite de acest val.

Globalizarea este un concept care la ora actuală ridică multiple problematici si controverse complexe. Este destul de greu de dat o definitie acceptabilă, neechivocă si universal valabilă, iar acest lucru se datorează faptului că de cele mai multe ori o definitie nu este capabilă să cuprindă totalitatea pozitiilor si interconexiunilor care alcătuiesc un fenomen sub egida procesualitătii.

Într-o manieră destul de simplistă am putea spune ca este un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente ce se desfăsoară într-o parte a globului au repercursiuni din ce în ce mai ample asupra societătilor si problemelor întâlnite în alte părti ale globului.

Actualitatea temei este redata prin o totalitate de probleme cauzate de inglobarea voluntara sau nevoluntara a tuturor statelor lumii in procesul de globalizare. De asemenea, impactul asupra Republicii Moldova este unul de proportii, aceasta nefiind inca suficient de dezvoltata pentru a tine pasul cu marile puteri ale lumii, fapt pentru care tara noastra este nevoita sa infrunte probleme pentru a se putea tine la suprafata.

I.Notiuni generale privind globalizarea

“Globalizarea este intensificarea relaţiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometri depărtare şi viceversa “

Anthony Giddens

Sistemul global nu este doar un mediu în interiorul căruia se dezvoltă şi evolueaza societăţile particulare, legăturile sociale, economice şi politice care traversează graniţele dintre state, el coditionează în mod decisiv soarta celor care trăiesc în el. Termenul general folosit pentru a caracteriza această interdependenţă crescândă a societătii umane este acela de globalizare.

Nu există o definiţie a globalizării într-o formă universal acceptată şi, probabil, nici definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societăţi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială, care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi culturale. Descrie creşterea comerţului şi a investiţiilor datorită căderii barierelor şi interdependenţei dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerţului şi, în particular, la liberalizarea comerţului sau la liberul schimb.

Haosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea tehnologică şi economică, ale cărei origini provin, în special, din Statele Unite, un număr important al activităţilor umanităţii se situează pe o scală şi un orizont atât de mari, încât au depaşit graniţele naţionale, în limitele cărora statele suverane îşi exercită dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe decât lasă să se înţeleagă. Pe masură ce domeniul activităţilor umane se extinde dincolo de reglementările statului-naţiune, legalitatea şi regulile au devenit prea strâmte.

Noii jucători au trebuit să facă faţă provocării iscate de guvernarea de tip monopol; au apărut corporaţiile multinaţionale, pieţele financiare globale, organizaţiile non-guvernamentale, dar şi organizaţii criminale şi reţele teroriste internaţionale.

Activitatea acestor noi jucători nu este acoperită de legile internaţionale, care se bazează pe înţelegeri formale între statele-naţiune, pentru că acestea nu au fost capabile până acum să găsească un teren comun pentru înţelegeri care vizează problema globalizării.