Serviciile de Agrement

Intensificarea preocuparilor pentru realizarea dezideratului de odihna activa-caracteristica esentiala a vacantelor in societatea contemporana – stimuleaza eforturile de dezvoltare a acelor activitati (servicii) care sa contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, creand cadrul necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber. Aceste activitati sunt cunoscute sub denumirea generica de agrement – domeniu ce poate fi definit prin ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, a unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire placuta. Aceasta acceptiune, evidentiaza, pe de o parte, varietatea activitatilor de agrement si multitudinea planurilor pe care actioneaza, iar pe de alta parte, faptul ca agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turistilor, ceea ce ii confera statutul de componenta de baza a prestatiei turistice. De astfel, acest punct de vedere este frecvent argumentat in literatura de specialitate si intalnit in limbajul organizatorilor de turism din tarile cu traditie in acest domeniu.

Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic alaturi de transport, cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau ale organizatorilor.

Astfel, in concordanta cu cerintele turistului, agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul – de la simpla plimbare pana la realizarea unor performante – detin un loc important. In ceea ce privette latura psihica, activitatilor cultural-distractive si celor instructiv-educative le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului.

Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor. In consecinta, el stimuleaza circulatia turistica, fiind o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. De asemenea, dezvoltarea agrementului reprezinta un mijloc de asigurare a competivitatii statiunilor turistice. Cresterea rolului agrementului in caracterizarea localitatilor turistice, in satisfacerea nevoilor turistilor a determinat transformarea sa in motivatie turistica propriu-zisa, conducand la aparitia unor noi tipuri de vacante: vacanta de schi, alpinism, yachting, tenis, hipism, vanatoare, turism cultural etc.

Pe alt plan, agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeste – in procesul de amenajare – de o strategie a agrementului, care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare a ansamblu si pe termen lung a raporturilor om-natura, sa asigure o dimensionare ponderat –rationala a dotarilor, o adaptare a acestora la configuratia spatiilor si peisajelor.

Recunoscute ca o componenta de baza a serviciilor turistice, activitatile de agrement se structureaza in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare (unitate de cazare si alimentatie publica, statiune, sau de catre terti pentru intreaga activitatea turistica), de forma de participare a turistilor etc. Cel mai frecvent, organizarea agremnetului se particularizeaza pe forme de turism: de litoral, montan de vara si/sau de iarna, balnear s.a.m.d., iar mijloacele si formele de agrementare se diferentiaza in interiorul acestora dupa numeroase caracteristici dependente de specificul zonei sau grupurilor de turisti. De exemplu, in cazul turismului de litoral – a carui motivatie o reprezinta cura helio-marina si/sau practicarea sporturilor nautice – organizarea agrementului inseamna: amenajarea plajelor pentru o cura activa (topogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de initiere in practicarea sporturilor nautice si puncte de inchiriere a materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schiuri, role, surf-uri etc.); realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta s.a. Aceste componente se intalnesc si in dotarea litoralului romanesc iar lor li se mai pot adauga alte mijloace de agrement ca: parcuri de distractii, sali de spectacol, terenuri de sport etc.

O forma particulara de agrement si corespunzator, de vacanta in care tara noastra are vechi traditii si care se bucura de aprecierea turistilor o reprezinta calaria; existenta unor herghelii renumite – cum sunt cele din Mangalia, Izvin, Lucina etc – favorizeaza dezvoltarea acestei forme de agrement, careia i se asociaza plimbarile cu trasura, sania si alte mijloace hipo.

In general, strategia de dezvoltare a agrementului va tine seama, pe de o parte, de motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor iar, pe de aalta parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. Corespunzator, desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de achizitie, terenuri si sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate artizanala s.a). Un alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de organizare a agrementului este asigurarea implicarii efective a turistului in desfasurarea programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia de la calitatea de „spectator” la cea de „participant activ”, acesta constituind o caracteristica a conceptiei moderne de agrementare a statiunilor.

In concluzie, se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati eficiente.

Serviciile turistice complementare

Alaturi de serviciile de baza, o contributie din ce in ce mai importanta la succesul actiunilor turistice au serviciile complementare (suplimentare). Acestea cuprind, in principal activitatile ce au ca obiect stimularea odihnei active, a distractiei, a petrecerii placute a timpuliui liber – fara a se substitui serviciilor de agrement. Unele dintre aceste servicii sunt cunoscute cu anticipatie de catre turist, intrand in costul initial al programului; cu cele mai multe insa, turistul ia contact numai la destinatie, consumul ramanand numai la latitudinea lui, plata efectu 636g69g andu-se separat, pe masura solicitarii si obtinerii lor. Serviciile complementare reprezinta o sursa importanta de incasari (incasari suplimentare in valuta, in cazul turismului international), fapt pentru care organizatorii de turism trebuie sa asigure o buna pregatire a lor in vederea stimularii cererilor.

Serviciile complementare se caracterizeaza prin varietate, ele asociindu-se unor servicii de baza sau avand o existenta independenta. Pentru aceste considerente, delimitarea intre prestatia propriu-zisa si facilitatile suplimentare este greu de realizat. Astfel, asa cum s-a aratat in paragrafele anterioare, unitatile de cazare ofera servicii de intretinere si curatire a unor obiecte de uz personal, de inchiriere a unor materiale sportive sau agrement, servicii de informare s.a.; de asemenea, unitatile de alimentatie publica pot organiza, la cererea expresa a turistilor, mese festive, seri distractive etc.

Indiferent de modul cum sunt organizate, cele mai importante servicii suplimentare sunt:

- servicii de informare a clientelei turistice;

- servicii de intermediere (inchirieri, rezervari etc);

- servicii si activitati turistice cu caracter special (organizare de congrese, simpozioane, festivaluri, expozitii etc)

- servicii si activitati turistice cu caracter sportiv;

- servicii de tratamente balneo-medicale;

- servicii diverse.