Șomajul în România - evoluție, comparație cu alte țări, prognoză

Somajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a intalnirii si confruntarii dintre cererea si oferta de munca. Notiunea de somaj se poate traduce direct prin ’inactivitate’. Somerii sunt un grup de persoane, din cadrul populatiei

active a unei tari. Populatia activa din punct de vedere economic include toate persoanele cu varsta mai mare sau egala cu 15 ani, apte de munca, si care, intr-o perioada de referinta specificata furnizeaza forta de munca (utilizata sau nu) pentru producerea de bunuri sau servicii in cadrul economiei nationale.

Mai general spus, populatia activa cuprinde populatia ocupata si someri. Astfel, populatia activa neocupata (sau somerii) reprezinta acel segment din populatie care sunt in cautarea unui loc de munca, nedetinand unul in prezent, dar fiind disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile. In categoria de someri sunt incluse si urmatoarele categorii:

- persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta;

- persoanele care in mod normal fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti), dar care in perioada de referinta au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.

Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii:

- au depasit varsta de 15 ani;

- sunt apte de munca;

- nu au loc de munca (a incetat contractul sau a fost temporar intrerupt si sunt in cautare de munca remunerata);

- sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat;

- sunt disponibile imediat pentru o munca salariata.

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare mai multe criterii:

1) Dupa modul de manifestare:

- Somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent)

- Somaj involuntar (datorat insuficientei cererii)

2) Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate:

- Somaj feminin

- Somaj juvenil

- Somaj intelectual, etc.

3) In analize care cupleaza criteriile cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting:

- Somaj conjunctural (ciclic) – care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica.

- Somaj tehnologic – reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in aparatul tehnic de productie. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reincadrarea lucratorilor.

- Somajul structural – generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii profesionale; poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate.

- Somaj sezonier – intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter sezonier (agricultura, turism)

- Somaj total – cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat

- Somaj partial – reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamana incompleta sau zi incompleta), destul de des intalnit

- Somaj de oferta – atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze lucratori in conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera inacceptabile.

- Somaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai varstnici;

- Somaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;

- Somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.

Aceste ultime 3 forme nu evolueaza in acelasi ritm. Din 1985 somajul de excludere este in scadere. Dimpotriva, somajul de reconversiune, caracterizat de cresterea numarului concedierilor din motive economice, precum si somajul de insertie, corelat cu cresterea procentului activitatii feminine la varste intermediare, se mentin la nivel ridicat. Diferentele sunt mari chiar de la o tara la alta. Numarul somerilor de lunga durata este foarte mare in Spania, Olanda si Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferente depind de diversi factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populatiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie mentionate si variabilele institutionale (influenta legislatiei, organizarea protectiei sociale si dinamica relatiilor contractuale).