Tehnologii informaționale în guvernarea electronică

1. Necesitatea implementării e-guvernării

Instituţiile administraţiei publice au ca principală misiune aceea de a presta servicii specifice denumite generic „servicii publice”. Sunt create astfel interfeţe complexe între aceste instituţii şi cei care accesează aceste servicii, în calitate de beneficiari. Problema serviciilor publice este de mare complexitate şi foarte dinamică preocupând continuu toate administraţiile ţărilor dezvoltate.

Toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au elaborat strategii de modernizare a administraţiei publice prin implementarea şi dezvoltarea conceptului de eGuvernare. In prezent, eforturile sunt concentrate în vederea prestării serviciilor publice on-line .

În mod tradiţional, cetăţenii aveau acces la serviciile guvernamentale numai la un ghişeu sau într-un birou. Odată cu boom-ul tehnologic al secolului al XX-lea care s-a împletit pe plan politic cu afirmarea din ce în ce mai puternică a ideilor liberale despre un stat minimal, având ca atribute principale furnizarea de servicii către cetăţenii plătitori de taxe şi impozite, conceptul de “ guvernare ” a suferit mutaţii semnificative.

“ E-government ” sau mai corect, guvernarea bazată pe noile tehnologii, este atribuită ansamblului de sisteme şi resurse specifice managementului public care au ca obiectiv optimizarea actului administrativ prin utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor. Termenul de e-government se referă atât la furnizarea informaţiilor şi serviciilor către cetăţeni şi mediul de business (aplicaţii externe) cât şi la utilizarea TIC în cadrul/interiorul instituţiilor publice (aplicaţii interne) .

De ce ar adopta un stat această practică? În mod evident costurile implementării e-guvernării la nivel local sau naţional sunt uriaşe. Este necesară racordarea la Internet a unei proporţii foarte mari de cetăţeni prin tehnologii de ultimă oră, instruirea de specialişti în acest domeniu, instruirea de funcţionari publici capabili să furnizeze noile tipuri de servicii etc. Motivele pentru care se decide implementarea e-guvernării ca de altfel şi modul prin care acest lucru se realizează diferă în primul rând de starea de dezvoltare economică a fiecărui stat.

În timp ce într-o ţară puternic dezvoltată, e-guvernarea apare în urma presiunii societăţii asupra conducătorilor pentru a se simplifica accesul la serviciile guvernamentale, în ţările în curs de dezvoltare e-guvernarea se impune exact invers, adică de sus în jos, din iniţiativa guvernelor.

Practic toţi avem de a face cu structurile administraţiei publice de-a lungul vieţii. Unii mai puţin, alţii poate că mai mult depind de aceste structuri în unul din evenimentele sau situaţiile vieţii. Majoritatea dintre aceştia folosesc metodele tradiţionale sau clasice de interacţionare cu aceste instituţii: audienţe, corespondenţă prin poştă, telefon, dar cei care sunt cât de cât instruiţi cu tehnologia IT au posibilitatea de a obţine informaţii şi servicii particulare prin Internet. Ca răspuns a ofertei de servicii şi informaţii guvernamentale on-line aflată în continuă creştere, numărul utilizatorilor a crescut deasemenea. Eforturile şi resursele financiare investite în dezvoltarea e-serviciilor nu au o finalitate dacă utilizatorii acestora nu ating un grad de satisfacţie. Pe de altă parte, plătitorii de taxe şi impozite sunt din ce în ce mai interesaţi de beneficiile investiţiei în e-guvernare. Şi nu în ultimul rând este binecunoscut faptul că dezvoltarea e-guvernării nu poate fi cuantificată şi evaluată doar prin prisma ofertei ci doar împreună cu cererea de asemenea servicii. Doar atunci poate fi stabilită adevărata valoare şi viitoarele puncte de reper ale implementării e-guvernării.

Prin urmare, majoritatea studiilor care se ocupă cu măsurarea şi evaluarea dezvoltării e-guvernării sunt centrate pe cercetarea ofertei informaţiilor şi serviciilor guvernamentale on-line furnizate precum şi pe cea a cererii de e-guvernare. Suntem cunoscători a tot mai multor studii menite a investiga modul în care cetăţenii şi mediul de afaceri sunt conştienţi de existenţa serviciilor on-line, modul în care preferă să le utilizeze, dacă le utilizează efectiv, dacă sunt satisfăcuţi de asemenea servicii, motivele pentru care nu sunt utilizate şi modul în care privesc dezvoltarea e-guvernării.

Au capacitatea cetăţenii în relaţia cu structurile administraţiei publice să obţină toate informaţiile şi serviciile prin intermediul e-guvernării, cât de accesibile şi utile sunt, care este nivelul propriu de satisfacţie şi care sunt motivele pentru care aceste servicii şi informaţii nu sunt utilizate on-line?