Tendințe în comerțul cu ridicata

Antrenat intr-un proces de distribuire care, in mod progresiv, asa cum s-a mai aratat, a devenit un sector economic foarte dinamic, comertul cu ridicata a cunoscut si va cunoas te in continuare multiple transformari, aparand astfel o serie de trasaturi bine conturate cu privire la viitoarea sa evolutie. Respectivele tendinte pot fi impartite

in trei mari categorii: o prima grupa cuprinde diferite aspecte prin care se incearca consolidarea actualelor pozitii de intermediar ale comertul cu ridicata; o a doua categorie are in vedere preocuparile pentru cautarea unor noi solutii cu privire la perfectionarea circulatiei marfurilor cu ridicata si asigurarea unei fluiditati rationale a fluxului de produse de la producator catre consumator; o a treia tendinta se refera la crearea unor mari intreprinderi de comertul cu ridicata, capabile a prelua fluxul de marfuri generat de amplele modificari ce vor interveni in economia mondiala.

In ceea ce priveste prima categorie de aspecte, referitoare la evolutia comertul cu ridicata, ele se materializeaza intr-o tendinta de mentinere a ciclului clasic al circuitelor lungi de distributie, in cadrul carora intervin ca intermediari atat comertul cu ridicata cat si comertul cu amanuntul, respectiv: Producator-Comerciant cu ridicata-Comerciant cu amanuntul-Consumator.

In legatura cu aceasta tendinta, se impun totusi doua observatii generale, potrivit carora respectiva tendinta va deosebi evolutiile viitoare ale comertul cu ridicata fata de cele anterioare.

- In primul rand, se are in vedere ca agentii economici antrenati in activitatea de intermediere, militand pentru mentinerea circuitului clasic de distributie, sunt preocupati, in acelasi timp, de gasirea unor solutii care sa duca la cresterea generala a capacitatii de adaptare a acestuia la o serie de situatii ce apar in diferitele localitati, zone sau tari ale lumii. Au aparut, in principal, noile forme de actiune, legaturi de integrare sau de asociere, fluxuri de marfuri si informatii etc.

- In al doilea rand, este vorba de preluarea, sub aspect juridic, a comertului cu ridicata fie de catre producatori, fie de catre comertul cu amanuntul, activitatea in sine ramanand insa in continuare. In ambele cazuri, apar fie noi societati comerciale integrate, care raspund unor activitati paralele (productie - comertul cu ridicata; comertul cu ridicata - comert cu amanuntul), fie mari lanturi comerciale de magazine care au integrate si activitati de comert cu ridicata. Fenomenul, sub ambele forme de materializare, este intalnit in majoritatea tarilor lumii dezvoltate din punct de vedere economic. Amintim dintre acestea experienta firmelor din Canada, SUA, Japonia, Anglia, Belgia, Franta, Olanda, Suedia etc.

Referitor la cea de-a doua grupa de tendinte ce se contureaza in evolutia comertului cu ridicata in diferitele zone ale lumii, trebuie subliniat ca fenomenele sunt mai complexe, evidentiind o serie de probleme care prezinta un interes deosebit pentru tarile in curs de tranzitie la economia de piata, fiind vorba de solut ii care privesc atat perfectionarea circulat iei marfurilor, cat si o modernizare si o fluidizare a procesului de aprovizionare. Cele mai interesante probleme din acest domeniu sunt legate, in principal, de sistemele de functionare a activitatii, probleme care au stranse legaturi cu aspectele tratate mai sus referitoare la elasticizarea sistemelor de organizare.

- Sub aspectul organizarii, intreprinzatorii din cadrul comertului cu ridicata simt nevoia sa se grupeze in diverse asociatii. Aceasta in scopul obtinerii celor mai bune conditii de vanzare din partea furnizorilor interesati in livrari mai importante si, daca este cazul, pentru promovarea unei politici de grup, care sa vizeze

imbunatatirea vanzarilor printr-o modernizare a structurilor de distributie, a modalitatilor de gestionare a marfurilor, o mai buna participare la promovarea produselor etc. Asemenea grupari asociate nu privesc decat comercializarea produselor nealimentare destinate aprovizionarii marelui public, altul decat cel al utilizatorilor industriali si asimilatii acestora.

- Alte solutii interesante sunt legate de crearea unor mari societati comerciale care organizeaza fie magazine ce se ocupa cu vanzari de gros in lant, fie lanturi de unitati cu sucursale multiple, in cadrul carora comerciantul cu ridicata se uneste cu mici comercianti cu amanuntul independenti. Caracteristic pentru aceste lanturi cu sucursale multiple apare faptul ca incearca sa imite trasaturile caracteristice ale supermagazinelor in lant, mentinand in acelasi timp avantajele comerciantilor cu amanuntul independenti, precum si pe cele traditionale ale comertul cu ridicata.

- Deosebit de interesanta apare si experienta din unele tari cu privire la organizarea unor forme specializate in crearea de magazine - depozite cu ridicata - care isi desfasoara activitatea in sistemul de autoservire. Este vorba de aparitia asa zisului “comert de gros cu autoservire”. Acest tip de comert opereaza pe baza sistemului “cash and carry” avand urmatoarele trasaturi: marfurile cumparate de catre comerciantii cu amanuntul se platesc in numerar; nu se asigura transportul marfurilor la magazinele cu amanuntul; desfasurarea procesului de comercializare a marfurilor nu necesita contracte sau comenzi prealabile, comerciantii cu amanuntul independenti intrand in aceste depozite dupa bunul lor plac, indicand marfurile necesare, comandand si platind. Sistemul este larg practicat in SUA, Anglia, Franta,

Germania etc.

- O alta solutie privind perfectionarea comertului cu ridicata are in vedere crearea unor firme de comert cu ridicata, prin organizarea comerciantilor cu amanuntul independenti sub forma unor cooperative. Un exemplu in acest sens il poate constitui firma “Certified Grocess” din California, SUA, care a devenit una din cele mai puternice societati comerciale din lume ce realizeaza comert cu ridicata.

- Tot in ceea ce priveste perfectionarea sistemelor de functionare a comertul cu ridicata, o alta tendinta, conturata in ultimele decenii si care s-a dovedit deosebit de utila, se refera la crearea unor firme specializate in organizarea unor depozite cu mica ridicata ce isi desfasoara activitatea pe baza a trei sisteme: cu autoservire, pe baza de mostre si combinat. In cadrul unor asemenea depozite, reprezentantii comertului cu amanuntul sau micii detailisti isi cumpara marfurile necesare in limita numerarului disponibil si a mijloacelor de transport pe care le pot folosi. Sub aspectul sortimentului, asemenea unitati comercializeaza atat marfuri alimentare - in jur de 10

000 de articole - cat si marfuri nealimentare - pana la 25 000 de articole.