Visul European vs Visul American

Parintii fondatori ai Statelor Unite ale Americii au creat in urma cu mai bine de 200 de ani un vis ce avea sa transforme toata lumea. Astazi, in conceptia presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, visul american incepe sa se destrame. Din cauza amenintarilor globale si a nesigurantei unei vieti mai bune, unii americani nu mai cred in visul american.

Un alt vis - cel european- a captat atentia intregii lumi. Din perspectiva lui Jeremy Rifkin, Uniunea Europeana este primul organism postmodern de guvernamant, care promite sa conduca umanitatea la o constiinta globala, mai adecvata unei societati interconectate si globalizate. Toti visam la o noua epoca in care drepturile tuturor persoanelor sa fie respectate, nimeni sa nu fie lasat in urma, diferentele culturale sa fie bine venite, toata lumea putand beneficia de o buna calitate a vietii, traind in armonie cu planeta, iar popoarele sa poata vietui impreuna in pace si armonie.

Mentalitatea cetateanului american este de genul „al meu versus al tau” in termenii exproprierii in relatiile de proprietate, visul american punand accent pe autonomia individuala si pe progresul material individual, in timp ce visul european reprezinta o alternativa intr-o lume din ce in ce mai interconectata si interdependenta, Uninunea Europeana promovand, astfel, responsabilitatea umana fata de mediul inconjurator, pe principiul diversitatii in unitate.

In cartea sa - „Visul european”, Jeremy Rifkin face o analiza comparativa intre visul american care pune accent pe autonomia individuala / acumularea materiala individula si visul european in care este conturata constientizarea globala sau responsabilitatea colectiva.

Visul american se bazeaza pe oportunitatea nelimitata a fiecarui individ de a urmari succesul, in special succesul financiar, care de multe ori vine in detrimentul bunastarii sociale, acumularea de bogatii si consumul in exces adancind dezechilibrele globale, atat la nivelul relatiilor dintre oameni cat si la nivelul relatiei om-natura.

Exista oameni foarte bogati si oameni foarte saraci, sau copii care muncesc in conditii inumane pentru a asigura bunastarea acelor oameni care consuma in exces.

Ironia sistemului actual de productie a hranei este ca milioane de consumatori bogati din tarile dezvoltate mor din cauza asa-ziselor boli ale abundentei – atacuri de inima, diabet, cancer – cauzate de supraconsumul de carne provenita de la vite sau alte animale hranite cu grane, care au un continut mare de grasime, in timp ce saracii din Lumea a Treia mor de bolile saraciei, din cauza faptului ca nu au acces la pamant pentru a cultiva cereale cu care sa-si hraneasca familia.

Astazi, americanii consuma peste o treime din energia mondiala si vaste cantitati din celelalte resurse ale Terrei, in ciuda faptului ca reprezinta mai putin de 5% din populatia mondiala.

In SUA, in general o persoana cu venit mare castiga de 5,6 ori mai mult decat o persoana cu venit mic. Desi inegalitatea este in crestere in Europa, aceasta este modesta, in comparatie cu cresterea rapida a inegalitatii in SUA in ultimele 3 decenii.

Aceste dezechilibre se produc pentru ca, de exemplu majoritatea oamenilor actioneaza numai in intersul propriu (punand accent pe satisfactia imediata), fara sa se gandeasca la faptul ca acest tip de comportament, intr-o lume globalizata, ii poate afecta negativ pe alti oameni, in acelasi timp. Totodata, si pentru ca se pune foarte mare pret pe detinerea unei superputerii economice si politice in lume si pe cresterea economica nelimitata. Insa, intr-o lume din ce in ce mai interdependenta si globalizata, bunastarea generala este relevanta tinand cont de faptul ca toti oamenii sunt supusi in egala masura unor riscuri crescute, iar ceea ce conteaza este crearea unui legamant intre toate statele, atat cele sarace, cat si cele dezvoltate, si astfel crearea unei economii globale bazata pe dezvoltarea durabila - caracterizata prin echilibrarea productiei si consumului uman cu abilitatea naturii de a recicla deseurile si de a reimprospata resursele.

Asumarea riscurilor globale si prevenirea lor pot motiva oamenii sa se uneasca pentru o cauza comuna. Uniunea Europeana evidentiaza clar diferentele ce separa noua viziune europeana a riscurilor si vulnerabilitatilor impartasite de viziunea americana a oportunitatilor personale si curajului individual.

Visul american pune accent pe cresterea economica, bogatia individuala si independenta. Noul vis european pune mai mult accentul pe dezvoltare durabila, pe calitatea vietii si interdependenta. Visul american este tributar eticii muncii. Visul european este in rezonanta cu timpul liber.