Coloana infinitului - monument icon al culturii românești

În ultimii trei decenii s-a constat un interes general pentru formele iconice de reprezentare identitară, indiferent de spațiul cultural care le-a produs. Cercetători din cele mai diverse domenii: istorie, istoria artei, sculptură, studii literare, jurnalism, studii culturale etc., s-au dedicat studiului mecanismelor de transformare a operelor artistice, edificiilor, ruinilor sau personalităților în iconuri, urmărînd o dublă perspectivă :istorică și estetică. În ceea ce privesc iconurile culturale românești putem aduce aminte de cunoscutele monumente din Târgu-Jiu, care sunt reprezentative nu doar pentru acel oraș , ci și pentru intreaga țară.

O sculptură monumentală a acestui oraș este Coloana Infinitului sau Coloana Infinită, cum obișnuia populația orașului să o numească, realizată de către binecunoscutul sculptor român, Constantin Brâncuși,parte a trilologiei Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu, compus din trei construcții arhitecturale sau am putea spune iconuri ale culturii românești: Coloana Infinită, Poarta sărutului si Masa tăcerii.

Constantin Brâncusi este considerat de către marii cercetători, printre care și Henry Moore, Irina Codreanu, Peter Neagoe, Malvina Hofmann și mulți altii- cel mai strălucit reprezentant al sculpturii secolului al XX-lea, părintele sculpturii moderne și în același timp un remarcabil filozof și ințelept sorginte străvechi comparat de unii cu Socrate, Diogene sau Esop. Acesta a realizat la Târgu-Jiu o epopee spațială care i-a desăvârșit întreaga carieră artistică și experiența sa antică.Prin operele sale, Demiugul a ingemănat intr-o simbioză perfectă arta cu filozofia, materialitatea cu spiritualitatea, finitul cu infinitul. Operele materiale si ințelepciunea exprimată în aforismele sale au facut din Brâncusi, artistul- filozof sau filozoful-artist.

O particularitate a operelor lui Brâncusi a acestui oras este faptul că fiecare în parte este un izvor nesecat care naște gânduri, interpretări, este plină de spiritualitate intrinsecă, incât autorul și-a creat în jurul său o aura de legendă, încă din timpul vieții, iar după moarte, creația sa a căpătat aspectul unui mit.