Problema libertății, Thomas Nagel - analiză pe text - Filosof

Înainte de a citi și comenta pe marginea textului lui Nagel în care tratează problema libertății, mi-am propus să clarific (fără nicio altă documentare ori cercetare) ce cred eu că este libertatea. Eu cred că libertatea este suma dreptății și echitații între și în raport cu indivizii unei societăți. Când spun asta, conștientizez faptul că am dreptul la libera opinie, de a avea gânduri diferite față de cele ale celorlalți fără a atrage ori fără a suferi consecințe negative în sensul că, având propriul punct de vedere nu implică neatragerea de eventuale critici și neînsemnând că restul ar trebui să fie de acord cu mine. Prin urmare, mintea și corpul se simt și sunt „libere” atunci când acțiunile celorlalți indivizi nu au nicio „tangență”(plastic) cu eu-l meu ori, odată asociată cu justiția, dreptatea este respectată prin legile și normele scrise- in mod echitabil.

THOMAS NAGEL (n. 1937, Belgrad) este un filozof american de origine sârbă cu apreciate contribuții în epistemologie, filozofia minții, filozofia morală și filozofia politică. Scriitura sa îmbină profunzimea și claritatea gândirii cu un stil plăcut și atrăgător. Autorul a tratat „Problema libertății” în lucrarea „Oare ce înseamnă toate astea ? - o foarte scurtă introducere în filosofie” - lucrare publicată în 1987. În această introducere convingătoare și accesibilă în filosofie, distinsul autor al cărților Întrebări Veșnice și Vederea de Nicăieri expune problemele centrale ale cercetării filozofice pentru studentul începător. Argumentând că cel mai bun mod de a învăța despre filozofie este să ne gândim direct la întrebările ei, Thomas Nagel ia în considerare soluții posibile la nouă probleme - cunoașterea lumii dincolo de mințile noastre, cunoașterea altor minți, problema minte-corp, liberul arbitru, baza moralității, bine și rău, natura morții, sensul vieții și sensul cuvintelor.

Acum, parcurgând textul lui Nagel, se pare că autorul pune problema voinței libere, dacă libertatea este sau nu este constrânsă de determinism. Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagma ,,lipsa constrângerilor". Determinismul afirmă că toate evenimentele viitoare au fost deja predeterminate de anumiți factori anteriori și vor avea loc în mod obligatoriu, iar voința liberă devine o iluzie.

În prima fază ne este prezentată dilema deciziei prin alegerea tortului în detrimentul piersicii, ca mai apoi să ridice problema gândirii retrospective ,,ce-ar fi fost dacă ". Apoi se întreabă: „Așa stau deci lucrurile ? Dar ce înseamnă asta ?” Sincer, pare a fi o serioasă luptă cu întrebările și, astfel devine evident cum arată filosofia când este bine făcută. Nagel scrie fără pretenții, dar aceste întrebări sunt dificile, așa că trebuie să te concentrezi și să te angajezi activ cu materialul. De fapt, în loc să pretindă că răspunde la întrebări, el arată că întrebările conduc la întrebări suplimentare, concluziile ferme fiind aparent sau de fapt, imposibile. După înșiruirea exemplelor cu tortul și piersica, mașina în vârful dealului și furtul discurilor cu muzică de la petrecere, mai că aș susține că Nagel și-a ales exemplele în avantajul opiniei proprii, cu convingerea că filosofii sunt oameni ciudați care pun întrebări ciudate. Să nu fi fost cumva însuși Nagel personajul de la restaurantul cu autoservire și, chiar în timp ce savura tortul a avut o umbră de regret în privința alegerii lui ? De ce piersica este descrisă simplu: piersica; pe când tortul: „felie mare, glasat cu frișcă, arată apetisant” ? Iată și un gând ascuns: „Îți sunt alături, Nagel ! Și eu aleg tortul. Fii fără grijă. Sărim peste cină și, dimineață ieșim la alergat.”