Extras din referat
Thomas Nagel este filosoful american care s-a evidențiat în spațiul publicațiilor din domeniul său de interes ca unul care țintește către un simț comun al cititorilor. Găsind o definiție foarte inteligibilă a ceea ce ar trebui să însemne filosofia, acesta mărturisește: ,,A filozofa înseamnă doar a pune întrebări, a argumenta, a examina idei și a căuta posibile argumente împotriva lor, a chibzui despre cum anume funcționează conceptele noastre. Preocuparea principală a filozofiei este aceea de a iscodi și a înțelege idei foarte obișnuite, pe care fiecare dintre noi le folosește în fiecare zi, fără a reflecta asupra lor.” Fără a recurge la perioade istorice și contexte culturale, școli, curente sau nume ilustre ale istoriei filosofiei, Nagel propune spre examinare probleme cât se poate de accesibile și viabile cum ar fi: posibilitatea cunoașterii, problema altor minți, relația minte-corp, semnificația cuvintelor, liberul arbitru, binele moral și răul moral, dreptatea, sensul vieții și moartea.
Referitor la cea din urmă problematică, Nagel vine cu următoarea întrebare: dacă moartea e sfîrşitul neechivoc şi definitiv al existenţei noastre, e un lucru rău să mori? În încercarea de a găsi un răspuns veridic, acesta construiește o imagine a morții din două puncte distincte de vedere aferente a două categorii de oameni - cei care privesc moartea ca pe un fapt înspăimântător și cei care ,,n-au nici o obiecţie faţă de moarte per se, dar speră că a lor nu va fi nici prematură, nici dureroasă” Își stabilește ca și concept al discursului său filosofic termenul de ,,moarte” în înțelesul de moarte permanentă, neurmată de nici o formă de supravieţuire conştientă, și orientată doar către persoana care constituie subiectul ei. Argumentează că, în acest sens, moartea ar fi un ,,rău” existențial pentru faptul că te privează de binefacerile vieții. Conștient de faptul că viața înseamnă și suferință și nefericiri, filosoful american susține, totuși, că aceasta merită trăită chiar şi atunci când treci prin experiențe groaznice pentru că ele vor cântări mai mult sau mai puțin pentru existența ta, iar eu îndrăznesc să spun - pentru cunoașterea ta; vor fi componente adiționale pentru aceasta de fiecare data când se vor produce. Așadar, ,,ceea ce rămâne nu e pur şi simplu neutru: e un lucru cât se poate de pozitiv” Iar acest lucru pozitiv nu îi permite să se teamă de ceea ce Alexandru Vlahuță menționează în poezia sa ,,Din prag ”: ,,Înaintea morții mele - moartea dragostei de viață.”
Oamenii sunt atrași de ideea supraviețuirii întrerupte pe termen lung, chiar dacă aceasta ar însemna, de exemplu, congelarea lor, urmată de reluarea vieţii conştiente, pentru că, în sinea lor, pot s-o privească pur şi simplu ca pe o continuare a vieţii actuale Oamenii au nevoie de stări, condiţii sau tipuri de activitate, de aceea este mai mult decât ușor de înțeles de ce o persoană aflată în comă cu degradare totală a stării de conștiență se apropie mai mult -ca terminologie- de ,,a exista” decât de ,,a fi”. Existența lui ,,doar vegetativă” conferă un drept mai mare morții lui decât vieții lui pentru că îl lipsește tocmai de ceea ce înseamnă a trăi de fapt - stări și activități. De aceea Nagel subliniază că dacă alegem să vedem moartea ca o nenorocire în sine, ceea ce e inacceptabil la ea este pierderea vieţii mai degrabă decât faptul de a fi mort, sau non-existent, sau inconştient.
Bibliografie
1.Baștovoi, Savatie, ,,Ortodoxia pentru postmoderniști”, Editia a III-a, Editura Cathisma, 2010, p.76-79.
2.Crainic, Nichifor , poezia ,,Unde sunt cei care nu mai sunt?” disponibilă online la http://www.versuri.ro/versuri/gfmdhl_nichifor-crainic-unde-sunt-cei-care-nu-mai-sunt.html
3.Fer. Augustin, apud Pr. Ioan Mihălcescu, "Manual de Teologie Dogmatică", ediţia a III-a, p. 127
4.Flew, Antony, ,,Dicționar de filosofie și logică”, Ediția a doua, Editura Humanitas, București, 1999, p. 327.
5.http://ziarullumina.ro/starea-paradisiaca-a-primilor-oameni-30726.html
6.I Corinteni (15,45), Biblia, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, versiune diortosită după Septuaginta redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, București, 2001, p. 1653.
7.I Corinteni (15,55), Biblia, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, versiune diortosită după Septuaginta redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, București, 2001, p. 1654.
8.Ioan (3,16), Biblia, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, versiune diortosită după Septuaginta redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, București, 2001.
9.Larchet, Jean Claude, ,,Tradiția ortodoxă despre viața de după moarte”, Editura Sophia, București, 2006, p.4
10.Nagel, Thomas, ,,Ce înseamnă, oare, toate acestea? O foarte scurtă introducere în filosofie”, Editura Humanitas, București, 2014.
11.Nagel, Thomas, ,,Veșnice întrebări”, Editura All, 2005.
12.Rose, Serafim, ,,Sufletul după moarte”, Editura Tehnopress, 2003.
13.Sf. Grigorie cel Mare, ,,Dialoguri despre moarte”, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p.35.
14.Steinhardt, Nicolae, ,,Dăruind vei dobândi”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991.
15.Vlahuță, Al., poezia ,,Din prag ” , disponibilă online la http://www.poezie.ro/index.php/poetry/125970/Din_prag
Preview document
Conținut arhivă zip
- Unde iti este, moarte, biruinta ta.docx