Cuprins
- SISTEMUL MONETAR .2
- ETALONUL MONETAR .4
- CLASIFICAREA SISTEMELOR MONETARE .4
- SISTEME METALISTE 4
- BIMETALISMUL 4
- MONOMETALISMUL 7
- SISTEME MONETARE CU ETALON AUR-MONEDĂ 8
- SISTEME MONETARE CU ETALON AUR-LINGOURI 9
- SISTEME MONETARE CU ETALON AUR-DEVIZE 10
- SISTEME MONETARE NEMETALISTE 11
- CURSUL DE SCHIMB 12
- INDICELE PUTERII DE CUMPĂRARE 12
- BIBLIOGRAFIE 13
Extras din referat
CLASIFICAREA SISTEMELOR MONETARE
Sistemul monetar
Sistemul monetar este definit ca un anumit mod de organizare şi reglementare a circulaţiei monetare dintr-o ţară, pe baza unor legi speciale ale statului respectiv. Sistemul monetar naţional constituie totalitatea instituţiilor şi legilor prin care statul reglementează modul de organizare şi derulare a circulaţiei monetare.
Un sistem monetar cuprinde următoarele elemente:
i. metalul monetar;
ii. unitatea monetară;
iii. baterea şi circulaţia monedei;
iv. emisiunea şi circulaţia bancnotelor;
v. emisiunea şi circulaţia monedei scripturale.
i. Metalul monetar constituie baza sistemului monetar, în sensul că reprezintă metalul din care sunt confecţionate monedele care circulă în interiorul graniţelor unui stat, putând fi reprezentat de aur, argint sau de ambele metale.
ii. Unitatea monetară este strâns legată de metalul folosit pentru baterea monedei şi se caracterizează prin următoarele elemente definitorii: - valoare paritară
- paritate monetară.
Valoarea paritară reprezintă cantitatea de metal preţios care se atribuie, prin lege, unei unităţi monetare.
În funcţie de evoluţia etalonului monetar, valoarea paritară a fost definită fie în aur, fie printr-o altă monedă.
Paritatea monetară reprezintă raportul valoric dintre două unităţi monetare.
Unitatea monetară conferă banilor dintr-o ţară, caracter naţional.
iii. Baterea şi circulaţia monedei cuprinde:
- baterea monedelor cu valoare intrinsecă (confecţionate din aur şi argint)
- baterea monedelor fără valoare deplină (confecţionate din aliaje de metale nepreţioase, zinc, aluminiu).
În condiţiile în care monedele erau bătute din metale preţioase (aur, în special) se asigură reglarea spontană a cantităţii de monedă în funcţie de necesităţile economiei, fără supravegherea evoluţiei cantităţii de metal preţios, ceea ce conducea la cheltuieli considerabile ale funcţionării unui asemenea sistem. Treptat, în circulaţie, monedele cu valoare integrală au fost înlocuite cu monede din metale comune, iar după primul război mondial monedele din metale preţioase au fost eliminate complet din circulaţie.
iv. Emisiunea bancnotelor este reglementată la nivelul fiecărei ţări şi vizează aspecte referitoare la emisiune şi la relaţiile dintre banca centrală şi băncile comerciale, cu scopul dimensionării corecte a masei monetare.
Preocupările pe această linie, în cadrul unui sistem monetar, decurg din esenţa bancnotelor, care sunt înscrisuri ale băncilor de emisiune şi întrunesc anumite caracteristici:
• convertibilitatea în metalul monetar;
• valabilitate pe întreg teritoriul unei ţări;
• moneda reprezentativă (fiduciară).
În concluzie, deşi sistemele monetare naţionale contemporane nu se mai confruntă cu probleme specifice monedelor din metale preţioase sau bancnotelor convertibile în aur, sunt necesare totuşi reglementări prin care să fie stabilite instrumentele de intervenţie în domeniul monetar şi modul de utilizare al acestora de către instituţiile monetare
v. Emisiunea şi circulaţia banilor de hârtie prezintă importanţă în cadrul unui sistem monetar prin faptul că de-a lungul timpului, statele au recurs la înlocuirea monedelor cu valoare integrală şi a bancnotelor convertibile cu bani de hârtie, neconvertibili, reprezentativi. La baza acestei înlocuiri a stat ideea egalităţii între cantitatea de metal preţios şi banii de hârtie reprezentativi, orice neconcordanţă între aceste două mărimi reprezentând, în fond, o formă de manifestare a inflaţiei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Clasificarea Sistemelor Monetare.doc