Controlul Fiscal

Capitolul I

1.Necesitatea, definirea şi obiectivele controlului fiscal

Începuturile organizării fiscale din ţara noastră se gaseşte în perioada unirii administrativ-politice.Este esenţial că odată cu implimentarea primelor reforme fiscale fapt care duce la desfiinţarea vechilor impozite, propunîndu-se altele de tip nou,dar sau menţinut unele impozite care au incidenţe şi astăzi.Cei mai cunoscuţi controlori, la începuturile fiscalităţii s-au numit pîrcălabi, iar menirea lor era, mai ales urmărirea şi încasarea prelevărilor obligatorii.Statul, indiferent de forma sa de organizare, şi-a creat întotdeauna un sistem de control ale carui principale obiective au vizat, in cele mai multe cazuri, activitatea de urmarire si de realizare a obligatiilor financiare ale cetatenilor fata de institutiile sale.

Necesitatea controlului fiscal decurge din nevoia de a verifica, supraveghea şi lua măsuri de corecţie privind constatarea, aşezarea şi încasarea impozitelor şi taxelor cuvenite statului pentru aşi acoperi nevoile publice.Acest control se constituie ca un instrument la îndemâna puterii publice cu scopul de a asigura constituirea veniturilor publice din veniturile fiscale, de a constata şi de a înlătura omisiunile, subevaluările sau erorile de impozitare. Controlul fiscal este organizat în cadrul şi de către Ministerul Finanţelor care are organe fiscale teritoriale şi locale. Controlul fiscal reprezintă ansamblul activităţilor destinate să asigure respectarea obligaţiilor de declarare, stabilire exactă, calculare corectă, precum şi plata la termenele legale a prelevărilor obligatorii cuvenite bugetului statului, bugetelor locale şi fondurilor speciale. Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale [conform Codului Fiscal al R.Moldova].

Obiectivele controlului fiscal rezultă din necesitatea şi scopul controlului, ele fiind o derivată directă a acestora.

Drept obiective urmărite de controlul fiscal pot fi considerate următoarele:

1.Supravegherea încasării tuturor impozitelor şi taxelor în cuantumul legal şi la termenele stabilite;

2.Depistarea contribuabililor, impozitelor şi taxelor sustrase de la plată, încasarea acestora şi sancţionarea vinovaţilor;

3.Furnizarea de informaţii puterii legislative şi executive pentru creanţele care favorizeaza evaziunea fiscală sau face imposibilă încasarea în termenii stabiliţi de la contribuabili.

2.Obiectul şi funcţiile controlului fiscal

Obiectul controlului fiscal constă în examinarea modului în care se realizează sau s-a realizat programul fixat anticipat şi a modului în care se respectă principiile stabilite, cu scopul de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficienţele pentru a le remedia şi evita în viitor. [pag. 16-17].

Controlul fiscal asigură realizarea unor funcţii specifice, cum sunt: de prevenire şi perfecţionare; de constatare şi corectare; de cunoaştere şi evaluare; educativă şi stimulativă, de diagnosticare a erorilor fiscale; de revizuire a obiectivelor sau previziunilor viitoare; de a interveni în limita competenţelor pentru redresarea sau soluţionarea problemelor entitaţilor economice; de reglare a activităţii; de învaţare şi autoînvăţare a realităţilor.[pag. 17-19 ]

Funcţia de cunoaştere a controlului se realizează ca urmare a determinării rezultatelor economice ale unei unităţi patrimoniale şi evaluării acestora prin raportarela un sistem de criterii prestabilit, în vederea alegerii măsurilor optime de îmbunătaţire a activităţii verificate. Aceasta are şi rol preventiv prin acţiunea de depistare a tendinţelor de abatere de la normele prestabilite şi de dispunere a măsurilor de desfăşurare a activităţii economice în cadrul prevederilor legale.

Funcţia de îndrumare se manifestă prin caracterul formativ, stimulativ şi de generalizare a experienţei pozitive dobîndită atât de cei ce execută controlul, cât şi de personalul unităţii controlate.

Caracterul formativ este pus în evidenţa prin activitatea de îndrumare pe care inspectorul fiscal o desfăşoară concomitent cu cea de verificare,în legătură cu unele abateri constatate şi care pot fi remediate pe parcursul efectuării controlului fiscal. Caracterul formativ mai constă şi în activitatea de prelucrare a unor reglementări legale nou apărute şi de care din diferite motive, lucrătorii unităţii controlate nu au luat cunoştiinţă până la data efectuării verificării.