Dimensiunea și structura cheltuielilor publice - Italia 2005-2010

Introducere

Italia, denumită oficial Republica Italiană, este o republică parlamentară unitară situată în Europa de Sud. În nord, se învecinează cu Franța, Elveția, Austria, Slovenia,de-a lungul Alpilor. Teriotoriul Italei este compus în mare parte din Peninsula Italică dar şi din o serie de insule dintre care se remarcă Sardinia şi Sicilia. De asemenea teritoriul Italiei mai conţine si o enclavă pe teritoriul Elveţiei numită Campione d'Italia, dar totodată pe teritoriul Italiei se regăsesc două enclave, ca state indepedente, respectiv Vatican şi San Marino. Capitala Italiei este Roma, un oraş cu o populaţie de aproximativ trei milioane de locuitori.

Italia are o economie industrială diversificată, cu un produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor ridicat.De asemenea,Italia deţine o infrastructură dezvoltată. Potrivit Fondului Monetar Internațional şi Băncii Mondiale, în 2011, Italia a fost cea mai mare economie opta din lume, a patra ca mărime din Europa și a treia cea mai mare din zona euro în ceea ce privește PIB-ul nominal, și economie a zecea cea mai mare din lume și a cincea ca mărime în Europa în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare (PPC) PIB. Italia este membru al Grupului celor Opt (G8) grupul celor mai industrializate naţiuni, Uniunii Europene, fiind membru fondator al acesteia din 1957 și membru OCDE .

Conceptul de cheltuieli publice

Conceptul de cheltuieli publice este legat de îndeplinirea funcţiei de repartiţie a finanţelor publice si este corespondentul fazei de alocare-distribuire din cadrul acestei funcţii. In sfera de cuprindere a acestor cheltuieli se includ după criteriul instituţiei care le efectuează: cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice centrale de stat, cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice locale, cheltuileli publice efectuate de organisme/ administraţii internaţionale/supranaţionale.

In prezent, cheltuielile angajate la nivel local joacă un rol important în funcţionarea economiei naţionale, dar diversitatea sistemelor financiare este mult mai accentuată decât cea a finanţelor naţionale.

În interpretarea modernă, cheltuielile publice sunt recunoscute doar parțial ca expresie a unor procese de consum final; cealalta parte a lor are, fie un caracter recuperabil, fie unul de realocări de resurse, ele generând, pe ansamblu, în mod direct sau indirect, efecte pozitive asupra reproducției sociale. Aceasta interpretare, determinată de specificul acțiunilor ce se finanțează, se reflectă si în dimensionarea si structurarea cheltuielilor publice, chiar dacă, într-o anumită măsură, opțiunile în acest domeniu au o semnificație politică ce prevalează asupra celei economice.

Abordarea diferențiata prin prisma efectelor antrenate de cheltuielile publice permite aprecierea mai nuanțată a eficienței lor și fundamentarea deciziilor prin utilizarea de criterii și modele de optimizare adecvate. În acest context, limitarea unor categorii de cheltuieli, ca cele de tipul transferurilor, cu acordarea de subventii etc., se consideră a avea o influență pozitivă, favorabilă creșterii eficienței si dezvoltării economice și sociale.

În funcţie de criteriile administrative cheltuielile publice se structurează în două grupări: gruparea organică, în care cheltuielile sunt împarţite dupa fondurile din care se finanţează (din bugetul general sau ordinar al statului, din bugetele locale, din bugetele anexe sau din conturile speciale de trezorerie) și gruparea funcţională ce cuprinde cheltuieli împărtite după specificul activităţii instituţiilor publice (administraţie publică, armată, învăţământ, cultură, sănătate, cercetare ştiinţifică).

Indicatori macroeconomici

Zona(Ţara)/Perioada 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Uniunea Europeană(27 ţări) 11.072.170,9 11.441.638,4 11.812.281,1 11.852.552,2 11.343.647,8 11.579.396,2

Italia 1.436.379,5 1.467.964,4 1.492.671,1 1.475.412,4 1.394.347,2 1.419.604,4

Tabel 1. PIB (milioane Euro) Sursa: Eurostat

• Nivelul PIB-ului pornind de la anul de bază 2005 a avut un parcurs oscilant cu creșteri și scăderi cauzate de apariția crizei economice 2007-2010. Astfel, față de anul 2005, în anul 2010 PIB-ul Italiei s-a micșorat cu aproximativ 1,2%. Cea mai mare scădere a avut loc în anul 2009 când PIB-ul a scăzut cu 5,5% față de anul 2008.

• Comparativ cu PIB-ul U.E. in 2005 PIB-ul Italiei reprezenta 13,3% din total iar in 2010 acesta a scăzut la 12,5% din total.

Zona(Ţara)/Perioada 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Uniunea Europeană(27 ţări) 22.500 23.700 25.000 25.000 23.500 24.500

Italia 24.500 25.300 26.200 26.300 25.200 25.700

Tabel 2. PIB/cap de locuitor (Euro) Sursa: Eurostat

• PIB-ul/cap de locuitor a crescut constant, luând ca an de bază 2005, de la 24.500 până la 25.700 în 2010, exceptând anul 2009 când acesta a scăzut cu 1100 (Euro)(4,2%) față de anul precedent (2008).

• Comparativ cu media U.E. a PIB-ului/cap de locuitor, Italia a avut un PIB/cap de locuitor mai mare. Astfel, dacă in 2005 PIB-ul/cap de locuitor era mai mare cu 8,2% față de media europeană în 2010 era mai mare cu 4.