Evoluția politicii fiscal bugetare

În contextul crizei ecomonice, strategia bugetară a Guvernului a urmărit refacerea credibilităţii şi stabilităţii finanţelor publice pe termen scurt şi mediu, prin promovarea unei combinaţii de măsuri concrete şi coerente care să conducă la o limitare a deficitelor bugetare, la o diminuare a nevoii nete de finanţare a sectoruluiguvernamental în condiţiile alocării unui nivel ridicat de resurse pentru investiţiile publice.

Alocarea unor sume importante pentru cheltuielile de investiţii reprezintă principalul mijloc delimitare a efectelor crizei internaţionale asupra ritmului de creştere economică şi de compensare parţială a reducerii activităţii din sectorul privat.

Obiectivele Guvernului în proiectarea politicii fiscale constau în asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu şi repartizarea echitabilă între generaţii a impozitelor şi cheltuielilor, iar pe termen scurt, susţinerea politicii monetare, în particular funcţionarea simetrică a stabilizatorilor automaţi pentru limitarea volatilităţii economiei, revenirea inflaţiei şi ratei de dobândă la un nivel redus.

Guvernul României și-a stabilit ca obiectiv fundamental asigurarea stabilităţii macroeconomice şi susţinerea procesului de creştere economică durabilă prin:

1. Promovarea unei combinaţii de politici macroeconomice coerente, prin menţinerea unor politici bugetare şi salariale prudente;

2. Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu;

3. Îmbunătăţirea administrării veniturilor prin reforma administraţiei fiscale şi reducerea costurilor de colectare;

4. Lărgirea bazei de impozitare în sectoare precum mediul înconjurător şi cel agricol;

5. Îmbunătăţirea drastică a gradului de eficienţă a modului de cheltuire a fondurilor publice, prin stabilirea de priorităţi clar formulate, în special pentru proiectele de investiţii, prin coordonarea orizontală a politicilor economice.

Evoluţia finanţelor publice în perioada 2008-2010

În anul 2008, politica bugetară a fost expansionistă, prociclică şi a condus la acumularea unor dezechilibre macroeconomice semnificative manifestate prin deficite bugetare şi de cont curent şi o rată a inflaţiei ridicate. Lipsa de predictibilitate a politicii fiscal-bugetare şi derapajul bugetar înregistrat pe parcursul acestui an, au facilitat degradarea rapidă de percepţie, confirmată de reducerea calificativelor acordate României de către agenţiile de rating, amplificarea presiunilor în sensul deprecierii leului şi creşterea costurilor de finanţare.

La finalul anului 2008 situaţia finanţelor publice s-a deteriorat considerabil, deficitul bugetar ajungând la 4,9% din PIB, potrivit metodologiei cash, şi la 5,4% din PIB conform metodologiei europene, nivel de peste două ori mai mare decât ţinta bugetară stabilită. Deficitul lunar al bugetului general consolidat şi-a accentuat tendinţa de adâncire în trimestrul IV, fiind cel mai pronunţat în ultimii ani, deşi creşterea economică de 7,1% în anul 2008 este una dintre cele mai ridicate din UE.

Grafic Nr.1: Evoluţia lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetare în anul 2008

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice

Deşi decelerarea activităţii economice în ultima parte a anului 2008 şi efectele crizei de lichiditate bancară asupra agenţilor economici în contextul recentelor evoluţii internaţionale, au avut un impact negativ asupra colectării veniturilor la bugetul general consolidat, multiplele rectificări bugetare au accentuat caracterul inflaţionist şi prociclic al politicii bugetare prin majorarea veniturilor şi cheltuielilor programate într-un mod nesustenabil. Veniturile totale realizate în anul 2008 au reprezentat 32,8% din PIB (165,5 mld lei), în comparaţie cu veniturile programate prin buget în sumă de 37,2% din PIB (191 mld lei). Principalele categorii de venituri supraestimate includ fondurile europene (nerealizare de 1,6% din PIB), TVA (nerealizare de 1,2% din PIB), accize (nerealizare de 0,5% din PIB), impozitul pe profit (nerealizare de 0,5% din PIB) veniturile nefiscale (nerealizare de 1,3% din PIB). Cheltuielile publice au înregistrat o dinamică ridicată în anul 2008, nefiind orientate către activităţi productive. Cheltuielile de personal prezintă o creştere nominală de 35,4% faţă de anul 2007, atingând un nivel de 9,1% PIB şi un procent de 24% din nivelul total al cheltuielilor publice.