Finanțele - instrument de intervenție în activitatea economică

1. Instrumente financiare de interventie social – economica in conceptia keynesista si postkeynesista

In epoca imperialismului si mai cu seama in perioada crizei generale a capitalismului, racilele modului de productie capitalist – crizele de supraproductie, somajul cronic etc. – iau o amploare din ce in ce mai mare si se manifesta cu o intensitate necunoscuta in trecut, incat ele nu mai pot fi trecute cu vederea nici chiar de cei mai inversunati aparatori ai oranduirii capitaliste. In conditiile agravarii contradictiilor interne si externe ale modului de productie capitalist, economistii burghezi sunt preocupati de gasirea solutiilor de insanatosire a capitalismului, de eleborarea de retete capabile sa vindece plagile acestuia si sa dea un nou impuls vietii economice perturbate periodic de crize, salvand astfel interesele monopolurilor.

In aceste conditii, preocuparile economistilor burghezi converg tot mai mult spre fundamentarea necesitatii interventiei statului in economie, a unirii fortei statului cu forta monopolurilor intru – un mecanism unic. Ei atribuie statului burghez capacitatea de a dirija viata economica, de a preveni aparitia crizelor de supraproductie, de a lichida somajul si de a asigura bunastarea intregii societati. Dupa parerea lor, rolul statului burghez de simlu consumator al unei parti din venitul national, pe care l – a avut in secolul trecut, ar fi in cetat cu desavarsire in conditiile capitalismului contemporan. Locul statului – consumator ar fi fost luat de statul – redistribuitor. Cu alte cuvinte, banii cheltuiti de stat raman in circuitul economic, fiind redistribuiti de catre acesta.

O serie de economisti burghezi contemporani, mai cu seama adepti ai teoriei keynesiste, se straduiesc sa demonstreze eficienta masurilor financiare cu ajutorul carora statul capitalist ar putea reglementa activitatea economica, exercitand o influienta pozitiva asupra mersului reproductiei capitaliste.

2. Bugetul de stat – mijloc de asigurare a echilibrului general economic

Spre deosebire de economistii secolului trecut si de cei din primele decenii ale secollui nostru care, in definirea bugetului de stat, puneau accentul pe latura juridica a acestuia, economistii burghezi contemporani sunt preocupati sa puna in evidenta rolul bugetului de stat in viata economica.

In capitalism, activitatea se desfasoara potrivit legilor specifice economiei de piata, fara o dirijare riguroasa de la centru. Chiar in tarile capitaliste in care se adopta planuri de dezvoltare economica, acestea au un caracter pur orientativ, ele nefiind obligatorii pentru agentii economici ca in tarile socialiste. O nota aparte fac, dupa opinia economistilor burghezi, finantele publice, care sunt supuse unor legi precise, obligatorii de sus si pana jos in ce priveste veniturile si cheltuielile publice, introducand elemente de planificare in acest domeniu al vietii economice.

“ Numai in materie de finante statele moderne au o ctivitate planificata de o maniera precisa : ansamblul chelyuielilor si veniturilor lor este dinainte prevazut, in general pentru un an, intr – un tabel detaliat, care are caracter obligatoriu “ si care poarta denumirea de buget.

“ Conceptiile noi despre finantele publice au adus preofunde modificari notiunii de buget. In principiu, ea ramane, totusi, in acord cu finantele moderne : ideea de a intocmi un plan de ansamblu al activitatii statului, de a utiliza mijloacele de actiune de stat de o maniera coerenta si coordonata este in sine foarte moderna. Bugetul este prima manifestare a unui “inceput de planificare” , dar aceasta este o planificare foarte ingusta, de natura exclusiv financiara, contabila in esenta. Tendinta actuala este de a largi notiunea traditionala de buget, simultan in timp (buget plurianual) si in spatiu (buget national). In acelasi timp, notiunea de echilibru capata un aspect mai general (echilibru economic) si mai dinamic (echilibru ciclic) “ .