Formularea Procesului Bugetar în Suedia

Dupa o perioada de surplus bugetar la sfarsitul anilor 1980, Suedia a intrat intr-o perioada de mare deficit bugetar la inceputul anilor 1990, insotita de o crestere masiva a datoriilor guvernamentale. In doar 5 ani nivelul datoriilor aproape s-a dublat. Guvernul a crezut ca procesul bugetar a contribuit semnificativ la deteriorarea finantelor publice. Formularea procesului bugetar in Suedia a suferit fundamentale schimbari la sfarsitul anilor 1990 ca raspuns a autoritatilor suedeze care au crezut ca procesul bugetar in sine a contribuit semnificativ la deterioarea balantei in Suedia. Elementele cheie ale reformei au inclus adoptarea unui buget cadru multi-anual si a unui proces bugetar „top-down”( de sus in jos). „Spring Fiscal Policy Bill” a fost introdus in discutiile Parlamentului si s-au aprobat cifrele cheie consolidate in cadrul bugetului. Procesul bugetar a fost facut mult mai curpinzator prin introducerea entitatilor care au operat inainte in afara bugetului, in primul rand in domeniul securitatii sociale. Principiul „gross budgeting” (separarea cheltuielilor de venituri) a fost adoptat pentru a creste transparenta tranzactiilor, din nou in primul rand in domeniul securitatii sociale. Anul fiscal a fost schimbat la anul calendaristic – inainte incepea in iulie – si bazele legale pentru bugetare au fost intarite. Acestea implica Ordonanta Actului Bugetar de Stat si masuri aditionale ale ordinelor Parlamentului in relatia cu procesul bugetar. In practica aceasta duce deseori la codificarea practicilor care au fost inainte subiecte ale deciziilor administartive sau simple traditii. Noua formulare a procesului bugetar in Suedia are 3 faze: Faza I: Bugetul cadru multi–anual Faza II: Intalnirea Cabinetului de Buget Faza III: „Fiecare Ministru este propriul Ministru de Finante”. Faza I – se concentreaza pe innoirea bugetului cadru multi–anual, care apoi formeaza bazele subsecvente ale formularii porcesului bugetar. Aceasta este responsabilitatea Ministerului de Finante bazata pe revizuirea critica a informatiei provenita de la ministere. Faza II – este Intalnirea Cabinetului de Buget unde se face alocarea resurselor la nivel macro. Nivelul total al fondurilor pentru fiecare din cele 27 Arii de Cheltuieli se decide aici. Aceasta este o decizie colectiva a Cabinetului bazata pe recomandarile prezentate de Ministrul de Finante. Deciziile luate in acest Cabinet sunt incorporate in „Spring Fiscal Policy Bill” prezentat Parlamentului. Fiecare minister este responsabil pentru alocarea nivelului total de fonduri in aria lor de cheltuieli, pe fiecare entitate individuala in cadrul ariei de cheltuieli respectiva. Exista 13 ministere in Suedia, deci fiecare minister poate avea responsabilitatea pentru mai mult de o arie de cheltuieli. Aceasta faza culmineaza cu o revizuire finala de catre Ministerul de Finante si Cabinet a alocarilor propuse de ministere pentru fiecare arie de cheltuieli. Programarea formularii bugetului Ianuarie – Mai Ministrul de Finante innoieste Bugetul Cadru Multi–Anual bazandu-se pe propunerile de buget venite de la ministerele beneficiare. Mijlocul lunii Martie Ministrul de Finante prezinta cabinetului recomandarile sale de buget pentru anul in curs si urmatorii 2 ani. Sfarsitul lunii Martie Cabinetul stabileste nivelul total al cheltuielilor pentru anul in curs si urmatorii 2 ani, indicand nivelul fondurilor pentru cele 27 de arii de cheltuieli. 15 Aprilie Ministrul de Finante prezinta „Spring Fiscal Policy Bill” Parlamentului. Aprilie – Mai Ministerele beneficiare isi finalizeaza alocatiile pe fiecare entitate individuala in cadrul ariei de cheltuieli respective. 15 Iunie Parlamentul aporba „Spring Fiscal Policy Bill” a Guvernului cu amendamente. Iunie – August