Piața forței de muncă în lume în contextul crizei

1. Introducere

În ultimii ani piața forței de muncă a fost afectată de fenomenul de încetinire a creșterii economice la nivel global. Această situație este cu mult mai problematică ținând cont de faptul că această piață a forței de muncă nu s-a refăcut după izbucnirea crizei din anul 2008: încă există un deficit de aproximativ 50 de milioane de locuri de muncă, având ca și termen de comparație situația anterioară crizei. Este puțin probabil ca economia mondială să crească într-un ritm suficient de rapid în următorii ani pentru a elimina deficitul de locuri de muncă și pentru a oferi suficiente locuri de muncă pentru 80 de milioane de oameni care așteaptă să intre pe piața forței de muncă în perioada următoare.

În lucrarea de față, am optat pentru o analiză mai detaliată a situației pieței locurilor de muncă la nivel mondial în perioada 2008-2012, luând în calcul efectele crizei globale. Această problemă nu este una obișnuită: aflându-se de 4 ani într-o criză globală, dezechilibrele pieței forței de muncă au devenit mult mai greu de rezolvat. Anumite grupuri, cum ar fi șomerii pe termen lung se află în situația de a fi excluși de pe piața muncii, ceea ce înseamnă că nu vor mai putea obține un nou loc de muncă nici măcar în situația în care are loc o refacere a pieței.

Evoluțiile sunt îngrijorătoare mai ales în Europa, unde rata șomajului a crescut cu aproape două treimi în aceste țări, începând cu anul 2010, însă piața forței de muncă a stagnat și în alte economii dezvoltate precum Japonia sau Statele Unite. În alte zone ale globului piața forței de muncă a fost slăbită print-o nevoie tot mai mare de o populație lucrătoare tot mai educată, așa cum s-a întâmplat în China. În zonele arabe sau în Africa deficitul locurilor de muncă a rămas o problemă acută. Mai mult decât atât, pentru un procent de populație aflat în creștere care au deja un loc de muncă, aceasta a devenit mai instabil și precar. În economiile dezvoltate, prestarea de servicii part-time și temporare au crescut cu mai mult de două treimi în jumătate din astfel de economii. Femeile și tinerii sunt afectați în mod disporporționat de rata șomajului și locurile de muncă precare. În particular, rata șomajului în rândul tinerilor a crescut cu aproape 80 de procente în economiile avansate.

Proiectul este structurat pe trei mari capitole. Primul capitol, cel mai curpinzător, surprinde perioada prelungita de turbulențe economice și efectele acestora asupra pieței forței de muncă, în cel de al doilea capitol sunt expuse exemplele unor țări care au implementat politici benefice pieței locurilor de muncă, proiectul finalizându-se cu o serie de concluzii și propuneri.

2. Impactul crizei asupra locurilor de muncă

După cei patru ani care au trecut de la criza globală, rata de ocupare a forței de muncă la nivel mondial se află încă sub vârful atins înainte de a avea loc criza. Ultimele tendințe arată că revenirea pieței forței de muncă a fost foarte slabă în cele mai multe dintre economiile avansate. Scăderea cererii din zona euro poate avea consecințe și se poate extinde în majoritatea regiunilor prin intermediul comerțului și a legăturilor de ordin financiar, în cazul în care nu există nici un impuls de creștere a cererii în economiile avansate.

2.1. Tendințele privind ocuparea forței de muncă

În ultimul an, revenirea pieței forței de muncă s-a realizat mult mai încet în economiile avansate (0.1%), față de economiile în curs de dezvoltare (2.2%). Calculată marginal, față de perioada de criză (2001-2010), în economiile avansate, rata de ocupare a forței de muncă a scăzut cu 1.7 procente, în timp ce în țările în curs de dezvoltare s-a înregistrat o creștere a ratei ocupării forței de muncă de mai mult de un punct procentual (2.2%).

În afara scăderii ratei ocupării forței de muncă, în majoritatea țărilor dezvoltate piața forței de muncă s-a deteriorat și în ceea ce privește creșterea inactivității și a șomajului. Șomajul s-a răspândit mai ales în rândul grupurilor vulnerabile, în special în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. În rândul tinerilor, rata șomajului în aproape 80% dintre țările avansate și în două treimi dintre țările aflate în curs de dezvoltare. Mai mult decât atât, în jumătate dintre țările dezvoltate șomajul în rândul tinerilor este mai ridicat de 15%. În Orientul mijlociu și regiunile din nordul Africii, această rată a fost în 2012 de patru ori mai mare decât șomajul înregistrat în rândul adulților. În timp ce unele țări precum Austria sau Germania au reușit să reducă ratele șomajului în rândul tinerilor, în alte țări precum Spania sau Grecia, aceastea au depășit 45% . De exemplu, în spania rata șomajului privind tinerii a crescut din 2007 până în 2012 cu mai mult de 28 de puncte procentuale (de la 18% la 45.8%). Inactivitatea și șomajul în rândul tinerilor reprezintă costuri enorme pentru economii. Acestea implică atât pierderea unor abilități și a motivației, cât și posibile conflicte sociale, revolte sau posibile boli.