Programe Comunitare de Pre-aderare

CAP. I PREZENTARE GENERALĂ A PROGRAMELOR COMUNITARE DE PRE-ADERARE

Uniunea Europeană, sprijină începând cu anul 2000, statele candidate din Europa Centrală şi de Est, în eforturile acestora de pregătire pentru aderare. Importaţa asistenţei comunitare acordate statelor, în vederea integrării în Uniniunea Europeană, constă în relaţionarea politicii regionale cu politica de extindere a UE, cu argumentul că rolul instrumenteleor de preaderare nu este doar de a oferi suportul necesar pentru realizarea integrării ci şi pentru a familiariza statele cu mecanismele specifice de accesare şi de utilizare a instrumentelor structurale. Mai mult, după integrare, programele de asistenţă financiară din perioada de preaderare vor fi înlocuite de instrumentele structurale, acestea reprezentând în fapt mecanismul UE de atingere a coeziunii economice şi sociale în întregul teritoriu european, instrumentele financiare pentru realizarea politicilor sale.

În plus, aşa cum am menţionat anterior, politica regională este corelată cu politica de extindere a UE, prin crearea fondurilor speciale de preaderare: PHARE- fond de sprijin pentru reconstrucţia economică, ISPA – instrument al politicilor structurale ce prefigurează Fondul de Coeziune, SAPARD – program special pentru agricultură şi dezvoltare rurală, creat după modelul instrumentului structural FEOGA

La aceste fonduri, au acces ţările în curs de aderare, iar prin intermediul lor este sprijinită tranziţia acestora la standardele şi structurile de organizare ale UE.

Volumul asistenţei financiare din perioada de preaderare, aşa cum a fost prevăzută în bugetul UE pentru perioada 2000-2006 se ridică la 10,92 miliarde de euro pentru PHARE; 7,28 miliarde euro pentru ISPA şi 3,64 miliarde euro pentru SAPARD.

Tabel nr.1 „Asistenţa de preaderare 2000-2006”

Asistenţa de preaderare 2000-2006 21.840 (milioane euro)

PHARE 10.920

ISPA 7.280

SAPARD 3.640

Tabel nr.2 Alocări anuale prin instrumentele de preaderare pentru ţările candidate în perioada 2000-2006 (milioane euro)

Ţara candidată PHARE ISPA(minim/maxim) SAPARD

Bulgaria 100 83,2/124,8 52,1

Cehia 79 57,2/83,2 22,1

Estonia 24 20,8/36,4 12,1

Ungaria 96 72,8/104,0 38,1

Letonia 30 36,4/57,2 21,8

Lituania 42 41,6/62,4 29,8

Polonia 398 312,0/384,8 168,7

România 242 208,0/270,4 150,6

Slovacia 49 36,4/57,2 18,3

Slovenia 25 10,4/20,8 6,3

TOTAL 1085 1040 520

Analizând structura fondurilor comunitare alocate ţărilor candidate pe programe, se poate observa că Polonia şi România, sunt ţările ce au beneficiat de cele mai mari fonduri Phare, urmate de Bulgaria şi Ungaria. Aceiaşi situaţie se înregistrează şi în cazul programelor ISPA şi SAPARD. Asa cum reliefează graficul următor, Polonia şi România au beneficiat de aprximativ 60% din volumul asistenţei financiare acordate ţărilor candidate.

Grafic nr. 1 „Structura pe ţări a fondurilor de preaderare pentru perioada 2000-2006”

Extinderea Uniunii Europene reprezintă o reală provocare pentru bugetul comunitar şi pentru realizarea coeziunii interne a Uniunii, atât datorită divergenţelor de interese existente între statele membre asupra eligibilităţii şi asupra contribuţiilor bugetare, cât şi datorită a trei factori:

- Creşterea fără precedent a disparităţilor de dezvoltare existente între regiunile UE, prin aderarea ţărilor Europei Centrale şi de Est;

- Modificarea distribuţiei disparităţilor geografice şi deplasarea centrului de greutate al Politicii de Coeziune către estul Europei, dat fiind faptul că 25% din populaţia UE va trăi în regiuni cu PIB mai mic de 75% decât media comunitară, din care 60% va fi reprezentată de populaţia noilor state membre

- Scăderea gradului de ocupare a forţei de muncă în cadrul Uniunii extinse

În continuare, urmează o prezentare sistematică a fondurilor de preaderare (PAHRE, ISPA, SAPARD), cu obiectivele de finanţare, domeniile prioritare, bugetele alocate precum şi menţionarea beneficiilor obţinute în planul folosirii acestei asistenţe, a succesului obţinut în implementarea, supervizarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, gradul de absorbţie şi problemele ce apar din această cauză.