Structura bugetară

INTRODUCERE:

Finanţele publice constituie o componentă importantă a vieţii social-economice a fiecărei ţări, iar impactul lor asupra economiei naţionale are conotăţii atât în dimensiunile şi distribuirile Produsului Intern Brut (P.I.B.), cât şi în modul concret de realizare a acestui proces. Existenţa finanţelor publice este indisolubil legată de existenţa statului, care are de îndeplinit funcţii şi sarcini importante în ce priveşte organizarea şi conducerea activităţii economico-sociale naţionale, apărarea independenţei şi suveranităţii ţării.

FENOMENUL FINANCIAR

Este un fenomen social care a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii şi anume odată cu apariţia şi dezvoltarea economiei de schimb. Este o perioadă când statul sclavagist începe a utiliza şi resursele băneşti pentru acoperirea nevoilor publice. Primele elemente publice apar în aceste momente (obligaţii în bani către stat):

1) Apariţia statului ca formă de organizare socială,ca entitate publică suverană

2) Un anumit nivel de dezvoltare a relaţiilor marfă-bani

Epoca medievală este presărată cu evoluţii deosebite şi semnificative în ceea ce priveşte relaţia cetăţeanului ca şi contribuabil cu statul. Aceasta este perioada când în ţările romane dar şi în general pe plan european visteria statului se confundă cu cămara domnească, iar dreptul statului ca persoana suverană de a pretinde impozite şi alte contribuţii cetăţenilor săi era concesionat, de regulă, unor persoane care aveau legături de rudenie cu familia domnească. Sistemele fiscale în Moldova şi Ţara Românească sunt caracterizate prin dezordine şi sunt de sorginte bizantino-otomană iar sistemul fiscal practicat în Transilvania şi mai târziu în Bucovina de nord este de origine austro-ungară care era mai organizat dar şi mai apăsător. În ţările Române economia era predominant de tip feudal şi se poate spune că trecerea la capitalism s-a realizat numai după Marea Unire (1918)

În capitalism două funcţii fundamentale caracterizează activitatea statului:

1) Funcţia internă de menţinere a ordinii interne şi de asigurare a funcţionării instituţiilor specifice

2) Funcţia externă de apărare a ţării, a independenţei, şi suveranităţii naţionale

Întreţinerea statului în această perioadă de dezvoltare capitalistă cât şi perioadele anterioare presupune atragerea de resurse băneşti prin impunerea de către stat a supuşilor săi. Se nasc astfel relaţii sociale intre cetăţenii statului, între aceştia şi stat relaţii de natura economică cu privire la obligaţia acestora de a contribui la formarea fondurilor statului. În perioada capitalistă aceste relaţii se derulează sub forma bănească şi sunt astfel relaţii financiare.

SISTEMUL FONDURILOR DE RESURSE FINANCIARE

În cadrul economiei naţionale se constituie şi se utilizează mai multe categorii de fonduri financiare, care se grupează după mai multe criterii şi anume:

1) După nivelul la care se constituie, distingem:

A) Fonduri constituite la nivel central (macroeconomic)

• Fondul bugetar de stat

• Fondurile asigurărilor sociale

• Diverse fonduri cu destinaţie specială

• Fondurile asigurărilor de bunuri, persoane şi răspundere civilă

• Fondurile de creditare

• Fonduri constituite

B) Fonduri constituite la nivel mediu

• Fondurile bugetare ale judeţelor

• Fondurile bugetare ale municipiilor

• Fondurile bugetare oraşelor

• Fondurile bugetare comunelor

C) Fonduri constituite la nivel microeconomic, care cuprind fondurile proprii ale unităţilor economice, instituţiilor publice şi populaţiei.

2) După destinaţia primită, se disting:

• Fonduri de înlocuire şi de dezvoltare

• Fonduri de consum

• Fonduri de rezervă

• Fonduri de asigurare.

FLUXURILE FINANCIARE

Asemenea laegăturilor de natura financiară, de credit şi monetară, care apar pe plan inernaţional, se poate face o analogie şi pentru relaţiile de acest gen de tip intern (naţional). Astfel, aceste relaţii dau naştere unui fenomen complex (care are la bază în primul rând fenomenul global/mondial, sau, cel puţin, regional) de mare amploare şi cu evoluţii contradictorii datorate în primul rând multitudinii de interese comasate în funcţie de amploarea sistemului la care facem referire şi, apoi, de alte interese de tip social, cultural etc. Ţinând cont de aceste lucruri se poate sesiza necesitatea unei abordări corelate, intre sistemele financiar monetare propriu-zise şi cele ale activităţii economice internaţionale, ambele sprijinindu-se reciproc, influenţându-se fără posibilitate de separare evolutivă. Fluxurile financiare-monetare în care poate fi implicat un agent economic pot fi:

- fluxuri financiare determinate de creditul pe termen scurt;

- fluxuri financiare determinate de creditul pe termen mediu şi lung;

- fluxuri financiare cu proprietarii, piaţa de capital şi finanţele publice;

Fluxurile financiare determinate de creditele pe termen scurt sunt caracterizate de urmţtoarele elemente:

• deficitul de resurse pe termen scurt

• specificitarea tipului de credit pe termen scurt: credite pentru capitaluri de lucru (de trezorerie), credite pentru active constituite temporar, credite pentru active în stocuri şi cheltuieli sezoniere, credite pentru producţia de export şi exportul de produse, credite pentru documente remise spre încasare, facilităţi de cont (pentru agenţii economici cu o situaţie financiară foarte bună, dar care, datoria unor situaţii obiective, nu pot face faţă plăţilor curente)