Structura finanțelor și procesul bugetar

Capitolul 1. Raporturile Financiare

Rolul finanţelor este de a asigura îndeplinirea scopului societăţii. Finanţele au rol economic, social şi politic.

La nivel economic, raporturile financiare întreţin sectorul public, serviciile publice generale şi locale şi economia publică. Prin acordarea subvenţiilor, facilităţilor fiscale, prin regimul comenzilor de stat se adresează unui anumit sector din economia privată.

La nivel social, finanţele publice se împart şi redistribuie o parte din produsul intern brut de la o categorie socială la alta, de la o persoană la alta.

La nivel politic, finanţele publice sunt nişte instrumente de realizare a unor interese şi obiective de grup, a societăţii.

Finanţelor reprezintă modalităţile şi mijloacele de înfăptuire a rolului finanţelor. Specialiştii de obicei recunosc două funcţii ale finanţelor: funţia de control şi repartiţie.

a) Funcţia de Control a Finanţelor

Funcţia de control este importantă pentru că fondurile publice constituite la dispoziţia statului aparţin societăţii. Scopul este să se asigure resursele financiare necesare satisfacerii unor nevoi sociale, utilizarea eficientă a resurselor publice, armonizarea intereselor sociale şi asigurarea funcţionării sectorului public.

Când se repartizează, controlul financiar se asigură ca sursa resurselor şi destinaţia lor să fie cea corectă, modul în care sunt gestionate şi alte relaţii economice declanşate de repartiţia economică. De asemenea controlează cum se formează valoarea, preţurile, elementele preţurilor, profitul, costurile, elementele şi sursele de venituri publice.

În faza schimbului, controlul financiar verifică dacă produsele obţinute se realizează ca mărfuri, dacă viteza mărfurilor este normală, dacă se respectă regulile concurenţei libere şi dacă se valorifică pe piaţă. La consum se verifică consumul unităţilor economice de stat şi al instituţiilor publice.

b) Funcţia de Repartiţie a Finanţelor

Această funcţie asigură atragerea resurselor şi repartizarea lor pe destinaţii. Presupune două laturi: latura de mobilizare a resurselor şi latura de rapartizare a resurselor.

Cea de mobilizare se realizează prin formarea fondurilor de resurse financiare publice. Fondurile se obţin de la contribuabili (persoane fizice şi juridice), de la instituţii publice sau persoane fizice sau juridice din străinătate. Pot lua forma: impozitelor şi taxelor, contribuţia la asigurările sociale, la fondurile speciale, amenzile, venituri din capital, penalităţile, venituri de la instituţiile statului, venituri din valorificarea unor bunuri publice.

Apoi sunt administrate şi gestionate în funcţie de legea bugetară anuală şi alte legi specifice domeniului financiar, ţinând cont şi de destinaţiile prevăzute de actele normative în vigoare cu privire la bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale, fondurile speciale şi publice.

Repartizarea resurselor se realizează în funcţie de destinaţiile legale şi alte criterii economice, politice, culturale, de eficienţă, etc., ele fiind: pentru administraţie, învăţământ, armată, cultură, sănătate, justiţie, acţiuni economice, datorie publică şi ordine publică.