Uniunea Europeană

Capitolul 1

Crearea Uniunii Europene

1.1 Istoric

Uniunea Europeana (UE) reprezinta cea mai complexa structura politica si economico-monetara existenta pe continentul european. Dintre toate structurile europene (UE, NATO, UEO, Consiliul Europei, OSCE), Uniunea Europeana reprezinta forma cea mai evoluata a constructiei europene.

Uniunea Europeana este o comunitate de state europene interdependente – astazi în numar de 27, reunite în jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, în urma procesului de cooperare si integrare început în anul 1951, odata cu semnarea Tratatului de la Paris.

Uniunea Europeana numara 27 state membre si aproape 500 milioane locuitori. In UE nu exista o majoritate, ci numai minoritati. În ciuda diferentelor dintre acestea, la baza întregii constructii europene a stat vointa de a lucra împreuna, pe baza unor interese comune. Acestea au condus la convingerea ca în unele domenii se pot obtine rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel national. Asa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor membre, elaborate si adoptate de institutiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii. De multe ori, asfel de politici comune raspund si unui principiu fundamental al constructiei europene, acela al solidaritatii si coeziunii. Existenta politicilor comune confera unicitate Uniunii Europene, pentru ca demonstreaza acceptarea cedarii unei parti a suveranitatii statelor membre catre institutiile europene.

1.2.Pilonii Uniuni Europene

Creata sub aceasta denumire, în 1992, prin Tratatul de la Maastricht, UE este formata din 3 piloni:

- Comunitatea Europeana – pilonul economic, complet integrat;

- Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC);

- Cooperarea în domeniile justitiei si Afacerilor Interne.

Pilonul 1 se manifesta în domeniile: piata interna, social, uniunea economica si monetara, cercetare, politici structurale, relatii comerciale externe, transporturi, concurenta etc.

Ultimii doi piloni au un caracter interguvernamental, hotarârile fiind luate de ministrii statelor membre reuniti în Consiliu.

Analizând schimbarile care s-au petrecut la nivelul constructiei comu-nitare europene din ultimii ani, Tratatul de la Maastricht reprezinta, practic, temeiul juridic al trecerii la entitatea care poarta astazi denumirea de Uniunea Europeana.

I. Comunitatile europene: Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului; Comunitatea Economica Europeana; Comunitatea Europeana a Energiei Atomice.

Evolutia calitativa a Comunitatii Economice Europene de la o comu-nitate pur economica la o uniune politica, desi cele trei comunitati exista în continuare pentru ca denumirea de Uniune Europeana nu implica o unificare formala, a dus la schimbarea denumirii acesteia în Comunitate Europeana. Mai mult, sunt consacrate noi denumiri care subliniaza aceste schimbari calitative: Consiliul Uniunii Europene în loc de Con-siliul Comunitatilor europene; Comisia Europeana în loc de Comisia Comunitatilor europene; Curtea Europeana de Conturi în loc de Curtea de Conturi.

Acest prim pilon reprezinta, de altfel, cea mai dezvoltata forma a comunitarismului, institutiile Comunitatii Europene putând adopta acte aplicabile direct în statele membre, cu prioritate în fata dreptului intern.