Brașov

Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de peste 300 000 de locuitori, este situata in partea central-estica a României, la poalele vârfului Tâmpa (967m). Important centru industrial, cultural si de afaceri, Braşov este si un centru universitar de tradiţie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii. Existenta sa a fost atestata documentar din 1235 pe o veche construcţie dacica si a fost menţionata în documentele teutonilor în 1211-1222.

Oraşul este împărţit în doua componente distincte: zona de influenta baroca care şerpuieşte la poalele Tâmpei si a masivului Postăvaru si zona întinsa de blocuri si fabrici. Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi - cartierul Schei, încă plin de farmec, unde veţi găsi o mulţime de case si obiecte vechi, în special pe filon religios.

Istoric

Primele descoperiri arheologice de pe teritoriul judeţului Braşov atesta prezenta comunitarilor umane in acest spaţiu încă din epoca paleolitică si continuând cu epoca bronzului si a fierului. Otomanii si Wietenberg , ultima având aria de răspândire foarte larga . Urmele culturii Noua - numita aşa după numele unei suburbii a Braşovului - au fost descoperite pe teritoriul judeţului Braşov , fiind identificate aşezări cu locuinţe mari, cu vetre si cuptoare.

Epoca fierului a marcat stabilirea identităţii triburilor nord-danubiene si trecerea spre o noua etapa a culturii geto-dacice .

În 1271 apare menţionat documentar oraşul Brasovsub denumirea de Brasu, pentru ca ulterior sa fie numit Brassov si Brasov (1295) . În 1395 la ordinul lui Sigismund de Luxemburg începea fortificarea Braşovului . În scurt timp Braşovul a devenit un centru comercial însemnat în sud-estul Transilvaniei .

Braşovul era unul din cele mai dezvoltate oraşe medievale în care se desfăşurau numeroase acte de meşteşugărie si negoţ , măsurând aproape 10.000 de locuitori .

Apariţia tiparului în spaţiul românesc la începutul secolului XVI-lea a dus la apariţia cărţilor si a unor tipărituri religioase accelerând dezvoltarea artelor . Primele cărţi in limba româna au fost tipărite intre anii 1665-1588 de către Diaconu Coresi in circa 40 de titluri care au circulat pe tot teritoriul tarii .

Arhitectura bisericeasca s-a remarcat prin construcţii ca Biserica Neagra , Biserica Bartolomeu din Braşov si bisericile fortificate din zona Prejmer si Homorod s.a.

Prima şcoala româneasca a funcţionat la Braşov - începând cu anul 1495 – într-o clădire din curtea bisericii Sf. Nicolae si a constituit un adevărat focar de cultura .

În 1838 s-a tipărit “Gazeta de Transilvania” si “Foaia pentru minte , inima si literatura” care au promovat idealurile românilor din Transilvania . În timpul revoluţiei paşoptiste Braşovul a ocupat un loc important , populaţia participând direct la evenimentele din 1848 . În 1850 a luat naştere primul liceu românesc iar în 1868 George Bariţiu a publicat revista “Transilvania” .

În prezent Braşovul se număra printre cele mai pitoreşti regiuni din Transilvania , care beneficiază de un bogat patrimoniu ce consta în monumente istorice si arhitecturale , fiind si un însemnat centru cultural al tarii si una dintre cele mai cunoscute zone turistice din tara .