Munții Godeanu

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 1496
Mărime: 941.34KB (arhivat)
Publicat de: Giorgian Gherman
Puncte necesare: 5
Este prezentata reteaua hidrografica a Muntilor Godeanu si lacurile de pe teritoriul acestora impreuna cu climatul specific acestei zone.

Extras din referat

Muntii Godeanu

Muntii Godeanu reprezinta o unitate montana apartinand partii vestice a Carpatilor Meridionali. Alaturi de muntii Retezat , se constituie ca nodul orografic si hidrografic al acestei grupe montane. Altitudinea maxima este atinsa de Varful Gugu cu 2291 m.

Masivul Godeanu prezinta o asimetrie pronuntata. Cele mai mari inaltimi se situeaza de-a lungul culmii principale, respectiv la nord de aceasta. Astfel se pot mentiona piscurile de peste 2000 m, Godeanu cu 2229 m, Gugu (cel mai inalt) cu 2291 m, Scarisoara cu 2245 m, Galbena cu 2191 m, Borascu Mare cu 2158 m. Versantii dinspre vaile raurilor Lapusnicul Mare si Ses sunt abrupti si stancosi, fiind dificil de urcat.

Una din caracteristicile cele mai interesante ale muntilor Godeanu este prezenta unei platforme de eroziune glaciara la mare altitudine, numita platforma de eroziune Borascu.

Reteaua hidrografica

Principalele vai colectoare ale raurilor din muntii Godeanu sunt Valea Lapusnicului Mare la nord si Valea Cernei la sud. Hidegul aduna numai cateva izvoare din partea de vest.

Majoritatea raurilor din muntii Godeanu apartin bazinelor Streiului si Cernei si curg unele spre nord, altele spre sud; cele cateva paraie din partea vestica tin de bazinul Timisului.

Linia celor mai mari inaltimi coincid cu cumpana apelor.

Raurile de pe versantul nordic sunt mai mari si au bazine de alimentare importante, fapt care explica debitul lor bogat. Aceste rauri se grupeaza in trei bazine pricipale : raul Ses, Branul si Paltina.

Raul Ses izvoraste de pe pantele sudice ale

Varfului Godeanu si, dupa ce strabate platforma cu

acelasi nume prin numeroase meandre, se

indreapta brusc spre nord-est, curgand printr-o vale

ingusta, care desparte masivul Baicu de culmea

Moraru – Gugu. Aici, el a scos la iveala rocile

masive granitice de la baza formatiunilor cristaline

care alcatuiesc fundamentul regiunii. Raul Ses

colecteaza pe dreapta Paraul Cerna, cu cele trei

izvoare ale sale (Bontica, Gropita, Cernea), Izvorul

Morarului, Izvorul Gugului si Paraul Merila.

Acesta are o lungime de 31 km, iar emisarul este Raul Mare. Afluenti de stanga: Macile, Salatruc, Scheiu, Matania, Baicu, Corciova, Blaju, Zeicu si Tomeasa ; iar afluentii de dreapta sunt: Tucila, Paraul Morii, Izvorul Morarului,Gugu si Merila.

Principalul baraj este Barajul Gura Apei,

construit in munte, la aproximativ 40 km de

Hateg si este cel mai mare baraj de

anrocamente din Europa. Constructia barajului a inceput in 1975, dimensiunile lui fiind impresionante: 168 m inaltime, 225 milioane de metri cubi de apa in lacul de

acumulare, dimensiunile intregului baraj intrecand de 3 ori pe cele ale piramidei Keops. Amenajarea continua cu un lant de lacuri si hidrocentrale mai mici. Ultima veriga finalizata este formata din lacul de acumulare, barajul si hidrocentrale de la Santamaria Orlea. Lacul de acumulare de la Orlea asigura alimentarea cu apa a aproape jumatate din judet, orasele Hateh, Calan, Simeria, Deva.

Paraul Branului (Lapusnicul Mic), cunoscut la izvor si sub numele de Paraul Mitului, aduna toate izvoarele din partea centrala a Muntilor Godeanu. Dupa ce strabate in lung valea glaciara de la obarsie, Branul coteste la dreapta pe sub abruptul nordic al muntelui Scarisoara, primind pe partea dreapta paraiele Borascu si Scurtele si varsandu-se in Lapusnicul Mare, la cabana Gura Apei.

Paraul Galbena izvoraste din muntele Galbena, strange izvoarele de sub Gardomanu si Paltina si se varsa in Lapusnic aproape de Lunca Berhinei. Mai la est, paraul Paltina strabate caldarea glaciara cu acelasi nume si se varsa de asemenea in Lapusnic.

Raurile de pe versantul sudic sunt inramurate si ajung direct sau indirect in Valea Cernei. De la vest la est amintim Olanul Mare cu o lungime de 13 km si o panta medie de 106 ‰ Are un bazin de receptie dezvoltat, adunand apele de sub Varful Godeanu; Balmosul, Paraul lui Ivan (rezultat din unirea Mocirliului, cu Bulzul care dreneaza versantii dintre Varful Godeanu si Scarisoara), Radoteasa ( lungimea raului este de 8 km iar panta medie de 162 ‰, avand ca afluent de stanga Vlasia, iar afluent de dreapta Bulzul), Vlasia si Stana Mare (care colecteaza izvoarele din sectorul central al culmii). Ultima, dupa confluenta poarta numele de Carbunele. Raul Carbune are o lungime de 11 km, panta medie este de 183 ‰ si se varsa in lacul Valea lui Iovan. Are ca afluent de dreapta pe Radoteasa. Se adauga paraiele Gardomanu, Maneasa si Cernisoara care strang apele din partea rasariteana a muntilor Godeanu.

Alte rauri ce strabat muntii Godeanu sunt:

Raul Valea lui Iovan, afluent al raului Cerna, se formeaza la confluenta bratelor Godeanu si Scarisoara, cu o lungime de 11 km si panta medie 132 ‰ si are ca punct de varsare lacul Valea lui Iovan

Preview document

Munții Godeanu - Pagina 1
Munții Godeanu - Pagina 2
Munții Godeanu - Pagina 3
Munții Godeanu - Pagina 4
Munții Godeanu - Pagina 5
Munții Godeanu - Pagina 6
Munții Godeanu - Pagina 7
Munții Godeanu - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Muntii Godeanu.doc

Alții au mai descărcat și

Prospectarea Resurselor Naturale în Vederea Dezvoltării Durabile

I. Introducere: Turismul se numără printre acele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o...

Prospectarea resurselor naturale în Munții Rarău

Munţii Rarău I. Aşezare şi limite Munţii Rarău fac parte din Munţii Bucovinei, fiind situaţi în nordul Carpaţilor Orientali, în bazinele...

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Te-ar putea interesa și

Prospectare turistică - Grupa Retezat-Godeanu-Parâng

Muntii Retezat 1.Fond morfoturistic : Muntii Retezat se afla in Carpatii Meridionali , fiind considerati cei mai inalti si mai stancosi din sirul...

Potențialul turistic al județului Gorj

Potentialul Morfoturistic Situat in partea de sud-vest a tãrii, judetul Gorj are o suprafatã de 5,602 Km2 care reprezinta 2,35% din suprafaţa...

Promovare turismului în Județul Hunedoara

IDENTIFICAREA,DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA AGROTURISMULUI IN JUDETUL HUNEDOARA I.POZITIA SI ACCESIBILITATEA 1.1.Asezarea si pozitia in teritoriu...

Apa - lacuri din România - studiu de caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel

INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ şi cer. Concepţiile au evoluat, dar nimeni nu...

Așezarea Geografică a Județului Gorj

Teritoriul judeţului Gorj este situat in partea de sud-vest a României, in nordul Olteniei pe cursul mijlociu al Jiului, fiind limitat la nord de...

Lacuri Glaciare

INTRODUCERE Relieful glaciar reprezintă relieful format pe munţii înalţi în timpul răcirii climatice din Cuaternar. În relieful din perioada...

Prospectarea resurselor turistice ale Carpaților Meridionali

Carpatii Meridionali Grupa Retezat-Godeanu-Parang. Aprecierea valorii potentialului turistic Analiza detaliata a fondului turistic si a bazei...

Lacuri din România

CARACTERE GENERALE ALE LACURILOR În România există peste 3.450 de lacuri. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2.620 km2 ceea ce reprezintă...

Ai nevoie de altceva?