Orașul Piatra Neamț

Capitolul I: Argument

Beneficiind de un cadru natural variat şi pitoresc, de un mare număr de monumente istorice şi de artă, de un bogat tezaur etno-folcloric şi de importante obiective ale industriei Judeţul Neamţ se numără printre cele mai solicitate zone turistice ale ţării. Dealtfel, într-un studiu efectuat cu câţiva ani în urmă, cu privire la resursele turistice ale ţării, judeţul Neamţ se situa pe locul al-III-lea în ceea ce priveşte numărul şi valoarea monumentelor istorice şi de arhitectură şi pe locul al-V-lea între zonele de turism montan.

Aceasta explică de ce, încă din secolul trecut, ţinutul Neamţ atrăgea un mare număr de vizitatori străini sau din alte zone ale ţării.

La jumătatea secolului trecut, numeroşi admiratori ai Ceahlăului şi a văii Bistriţei veneau adesea la « Palatul Cnejilor », bucurându-se de ospitalitatea fraţiilor Cantacuzini, stăpânii de atunci ai moşiei Hangu.

Prin dezvoltarea continuă a bazei materiale, prin diversificarea şi modernizarea serviciilor şi prin atragerea în circuitul de valorificare a unui număr sporit de obiective, activitatea turistică s-a extins de la un an la altul.

Judeţul Neamţ, prin poziţia sa geografică şi varietatea condiţiilor naturale, a reprezentat o zonă favorabilă de locuire încă din cele mai vechi timpuri. Munţii, cu văile lor adăpostite, depresiunile subcarpatice, cât şi dealurile Podişului Moldovenesc brăzdate de numeroase ape au oferit din totdeauna condiţii bune pentru viaţa şi activitatea umană.

Numeroase descoperiri arheologice, făcute pe întreg teritoriul judeţului, atestă cu prisosinţă aşezarea omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri cât şi continuitatea populaţiei în acest spaţiu geografic până la formarea statului feudal independent Moldova. Odată cu dezvoltarea statului feudal creşte şi numărul localităţilor din această parte a ţării. La reţeaua vechilor aşezări s-au adăugat altele noi, intens populate, în locuri bune pentru agricultură, cu surse de apă abundente şi cu posibilităţi lesnicioase de legătură cu aşezările vecine. Documentele consemnează existenţa, încă înainte de secolul XV-lea, a numeroase aşezări, în care activitatea economică dobândeşte un caracter permanent şi tot mai organizat. Intinsele suprafeţe de păduri sunt defrişate pentru „a lărgi” loturile de teren arabil şi păsunile se dezvoltă exploatarea lemnului şi creşterea vitelor, se intensifică legăturile comerciale între aşezări cât şi între Moldova, Transilvania şi Ţara Românească.

În localităţile judeţului Neamţ, atât în zona de munte cât şi la ses, teatrul popular tradiţional constă din reprezentaţiile ce se organizează de Anul Nou de către alaiuri pe la casele sătenilor, aceste spectacole având caracter de colind. În acest fel, fiecare curte sau casă devine, cu această ocazie, o scenă improvizată pe care protagoniştii işi „joacă” rolurile, închipuindu-şi personajele.

După tipul alaiurilor de măşti şi personaje, formele de reprezentaţie pot fi grupate în: alaiuri de jocuri cu măsti zoomorfe, alaiuri de jocuri cu măsti de ambele feluri, grupuri de teatru folcloric propriu-zis (teatrul hăiducesc, teatrul de inspiraţie istorică şi teatrul inspirat din legende şi întâmplări povestite).

Folclorul muzical este reprezentat de cântece şi melodii de joc cu denumiri uneori semnificative (horă, bătuta, coragheasca, coasă, raţă etc), alte ori cu caracter pur convenţional (ţărăneasca, hangul, roata, dantul, giocul, etc.), de cântece satirice, glumeţe; de melodii şi cântece pentru ceremoniile familiale (de nuntă, de naştere, de moarte); de cântece de jale, de dor, de înstrăinare, de revoltă, de alean şi dragoste.

Folclorul coregrafic este foarte bogat şi variat atat din punct de vedere tematic cât şi stilistic. Au ajuns în zilele noastre jocuri care însoţeau în timpuri străvechi complicate ritualuri păstoreşti şi agrare; jocuri de petrecere şi de sărbatoare, jocuri aduse de la romanii de peste munţi sau din partea de sud a ţării (acesta din urma, contopite în ritmurile şi armoniile melodice ale locului).

Turismul în România se concentrează aupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate. Numărul de turişti este în creştere, ajungând în prezent la aproximativ 7- 8 milioane pe an. Proaspăt intrată în Europa, România capătă o mai mare deschidere faţă de aceasta, turismul românesc ridicându-şi standardele şi deschizându-şi larg porţile către turiştii străini.

Municipiul Piatra Neamţ s-a confruntat şi se confuntă în continuare cu diverse fenomene geoeconomice şi geodemografice specifice perioadei de tranziţie asemeni întregii ţări. Principalele procese cu care s-a confruntat acesta au fost dezindustrializarea şi migraţia populaţiei, procese care au avut un impact major asupra structurilor spaţiale, sociale şi mai ales economice. Procesul de dezindustrializare s-a manifesta în mod evident prin suspendarea sau redirecţionarea activitaţilor unor agenţi economici din domeniul industriei cu efecte mai mult sau mai putin vizibile asupra structurilor urbane dar cu impact considerabil asupra caracteristicilor forţei de muncă.