Stațiunile din Valea Prahovei

Introducere

Buşteni este un mic oraş de munte situat în judeţul Prahova, în regiunea Muntenia, yona denumită şi Valea Prahovei. Orşul Buşteni este usor accesibil prin drumul European E60 (DN1) sau prin calea ferată ce face legătura pe ruta Bucureşti-Braşov-Cluj-Oradea-Budapesta-Viena-Paris sau Berlin, se poate afirma că este chiar în centrul ţării şi este destinaţia ideală pentru turism montan, schi, fotografie şi relaxare.

Staţiunea Buşteni are o poziţie foarte spectaculoasă, fiind aşezat chiar la poalele munţilor Bucegi, unde se poate admira frumuseţea şi goliciunea stîncilor. Se află la 11 ore distanţă de Aeroportul Otopeni (drum parcurs cu maşina), la 1 ora şi 45 de minute distanţă de Bucureşti şi la 30 de minute de Braşov.

Situat la 135 de kilometri de capitală, acesta se întinde pe circa 7 kilometri de-a lungul văii Prahovei, între “Vadul Cerbului” şi tunelul săpat în pintenul muntelui “Muchia Lungă”. Situat la 850 de metri deasupra nivelul mării, este considerată una din cele mai populare staţiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, multe oportunităţi pentru activităţi de vacanţă: de la schi la excursii montane, fiind situat şi în apropierea altor staţiuni cunoscute, precum Sinaia sau Azuga-Predeal.

Fost cătun al localităţii Predeal, de la începutul secolului al XIX-lea, existenţa oraşului Buşteni nu este atestată documentar până în anul 1782, odată cu ridicarea Mânăstirii Sinaia de către Spătarul Mihail Cantacuzino. În acelaşi an domnitorul Mihai Suţu înfiinţează primul cătun - Izvorul, cu ajutorul a 24 de familii de scutelnici ai mânăstirii Sinaia, care va fi originea apariţiei celorlalte aşezări - Buşteni, Poiana Ţapului şi Azuga. Până în 1782 exista o singură locuinţă - un han situat pe locul Zamorei de astăzi, numit “Slonul de piatră”, unde se spune că negstorii se opreau pentru a se ospăta, odihni şi adăpa caii.

Se spune că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea “La Buşteni”, terenul fiind nelocuit, şi presărat cu gropi. După anul 1793 se construiesc primele case pe Valea Alba. Abia in 1846 de construieşte soseaua dintre Câmpina şi Predeal, iar 30 de ani mai târziu se instalează şi calea ferată.

Fabrica de hârtie construită în 1882 a fost începutul dezvoltării economice care urma să explodeze odată cu apariţia hotelurilor şi a vilelor puse la dispoziţia turiştilor. Moda schiului a fost adusă de către turiştii străini în anii 1907-1908, Pârtia Kalinderu fiind şi acum preferata celor ce practică snowboard, schi sau alte sporturi de iarnă. Alte părtii existente în staţiune sunt Pîrtia Valea Gaura, Pârtia Piatra Arsă, Pârtia Valea Cerbului, Pârtia Babele şi Pârtia Omul. În acelaşi timp staţiunea dispune de instalaţii pentru băi cu plante, dioxid de carbon sau electroterapie şi hidroterapie, fiind recomandată celor ce suferă de afecţiuni ca neuroastenie, rahitism dar şi expuizare intelectuală şi fizică. Climatul său este tonic şi curativ, cu aer curat şi ozonat, iar izvoarele de apă clorurată, sodică, bogate în calciu, magneziu şi hipotonice aduc îmbunătăţiri considerabile în ceea ce priveşte sănătatea turiştilor.

Staţiunea Buşteni este denumită şi "Poarta Bucegilor", datorită poziţiei sale, de aici deschizîndu-se numeroase căi de acces în munte, cele mai deosebite atracţii fiind Piatra Arsă, Jepii Mari, Jepii Mici, Muntele Caraiman şi Coştila. Face legătura cu Platoul Bucegilor prin cel mai lung traseu de telecabină din ţară şi dispune de numeroase pârtii de schi cu diferite grade de dificultate, atât pentru începători cât şi pentru cei mai experimentaţi.

Masivul Bucegi este caracterizat de formele sale de relief contrastante, repectiv versantul prahovean abrupt şi stâncos şi platoul Bucegilor, un podiş înalt cu altitudini cuprinse între 1.600 - 2.400 de metri altitudine. Varietatea florei şi a faunei reflectă bogăţia naturală a zonei prin existenţa unor specii protejate în România din Parcul Naţional Bucegi cu trei etaje (etajul montan superior, etajul alpin şi etajul alpin inferior) ce găzduiesc totodată cabane şi refugii de o calitate impresionantă.

Munţii Sorica, Zamora şi Cumpătu străjuiesc staţiunea cu pantele sale line şi acoperite cu păşuni sau păduri de foioase şi conifere, fiind şi locul unde Râul Prahova se întâlneşte cu pârâiele Valea Cerbului şi Valea Albă. Din Buşteni se poate observa creasta Bucşoiului ce duce la Vărful Omul, apoi urmează spre sud Valea Cerbului, Muntele Coştila, Văile Priponului şi Mălinului, şi apoi Caraimanul, ce domină întreg oraşul, clădit în cea mai mare parte la poalele lui, se continuă apoi cu Valea Caraimanului, pe care este construită şi telecabina Buşteni - Babele, urmate de Jepii Mari sau Claia Mare, Jepii Mici sau Claia Mica, apoi Piatra Arsă, Furnica şi Cota 1400, unde se vede şi Hotelul Cota 1400.

Printre cele mai importante obiective turistice ale staţiunii este Crucea Eroilor Neamului

fiind cel mai mare şi valoros monument, unic în ţară, este dedicată eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă pentru reîntregirea neamului, construit între anii 1926-1927, prin grija Majestăţii Sale Regina Maria ţi amplasată pe Şaua Muntelui Caraiman, la cota 2291 de metri.

Alte obiective turistice ale Staţiunii Buşteni sunt Casa Memorială Cezar Petrescu construită în 1918 cu o arhitectură tradiţională, Castelul Cantacuzino ridicat în anul 1910 de către Gheorghe Cantacuzino, Biserica Domneasca atestată documentar încă din anul 1889 şi ctitorită de Regele Carol I, care şi-a lăsat amprenta prin arhitectura deosebită şi colecţia de icoane pictate de Gheorghe Tăttărescu precum şi Monumentul Ultima Grenadă dedicat în 1928 caporalului Vasile Muşat.

Pe culmile muntoase regăsim Babele, formatiuni stâncoase situate în apropiere de Vârful Baba Mare (altitudine 2292 de metri), un important obiectiv turistic de la care se poate pleca spre Vârful Omu - 2505 metri, sau spre Peştera Ialomiţei, Cabanele Piatra Arsă şi Vârful cu Dor, celebrul Sfinx, o stânca uriaşă, singuratică, formată din conglomerate, datorită acţiunii îndelungate a factorilor meteo precum vânturi, ploi, zăpezi, îngheţ, dezgheţ. Privită din lateral stănca are înfăţişarea unui cap uriaş de om, de unde şi ipoteze conform cărora Sfinxul ar fi o stâncă megalictică şi Cascada Urlatoarea, situată la o distanţă de 1 oră şi jumătate de mers din Buşteni, cascada fiind o superbă cădere de apă de câţiva metri.

De asemenea pentru pasionaţii de drumeţii există numeroase trasee montane, de la 1 oră până la 7 ore, practicabile atât vara cât şi iarna. Cele mai cunoscute sunt Buşteni - Cabana Piatra Arsă prin Valea Urlatorilor, 4-4 ore şi jumătate, marcat cu triunghi albastru, şi Buşteni - Babele - Peştera Ialomicioarei prin Valea Jepilor, 5-5 ore şi jumătate.

Singura pârtie de schi alpin din staţiune este Kalinderu, cu o lungime de 1500 de metri, cu un grad de dificultate mediu. Pârtia este dotată şi cu telescaun deraiabil, lungimea acestuia fiind de 1000 de metri, o durata de 5 minute şi o capacitate de 1500 de persoane pe oră.

Totalul locurilor de cazare din staţiune este de 2650, iar totalul locurilor în restaurante este de 1684.